SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Un bărbat condamnat într-un dosar de evaziune fiscală și operațiuni comerciale fictive, după acuzații privind tranzacții derulate între mai multe firme în perioada 2011–2013, a încercat să obțină anularea condamnării definitive printr-o cale extraordinară de atac. Curtea de Apel a respins însă definitiv cererea de revizuire, apreciind că inculpatul încearcă, în realitate, să rejudece faptele deja analizate de instanțe.
În apărarea sa, inculpatul a susținut că toate procedurile judiciare vizau exact aceeași situație: aceeași perioadă, aceleași operațiuni economice, aceleași relații comerciale și același fond probator, acuzând autoritățile că ar fi încercat să reformuleze juridic acuzațiile pentru a evita efectele unor soluții anterioare definitive.
Inculpatul a invocat o hotărâri civilă, dar nu l-a ajutat să scape de condamnare
Condamnatul a încercat să se sprijine și pe o sentință civilă pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, prin care au fost anulate anumite decizii fiscale emise de ANAF și o măsură de atragere a răspunderii solidare.
Instanța penală a respins însă argumentul, explicând că litigiul fiscal respectiv privea alte raporturi comerciale și alte societăți, fără legătură directă cu acuzațiile pentru care inculpatul fusese condamnat penal. Judecătorii au remarcat că acea hotărâre administrativ-fiscală nu analiza temeinicia acuzațiilor penale de evaziune, ci doar legalitatea unor acte fiscale.
Ce părere au judecătorii ? „Nu poți folosi revizuirea ca un nou apel”
În motivare, Curtea a subliniat că nu au fost identificate fapte sau împrejurări noi, necunoscute instanței la momentul condamnării, condiție esențială pentru admiterea unei revizuiri. Magistrații au respins însă argumentele și au arătat că revizuirea nu poate fi folosită pentru a relua întregul proces sau pentru a administra din nou probe deja analizate.
Instanța a reținut că toate criticile formulate de condamnat privind presupuse concluzii greșite, probe incomplete sau interpretarea eronată a situației de fapt reprezentau, în realitate, motive de apel, nu motive legale de revizuire.
Se aplică aplică principiul ne bis in idem ? Ce au reținut judecătorii instanței de apel ?
Potrivit hotărârii instanței de apel, inculpatul a susținut că a fost condamnat de Tribunalul Bistrița-Năsăud în baza unor concluzii greșite și că există hotărâri definitive contradictorii privind aceleași tranzacții comerciale și aceeași perioadă fiscală. Acesta a invocat inclusiv principiile „ne bis in idem”, un principiu care are baza faptului că ,,nimeni nu poate fi judecat de două ori pentru aceeași faptă” și autoritatea de lucru judecat.
Judecătorii au reținut că unul dintre dosarele pe care condamnatul le invoca privea o altă societate comercială, care nici măcar nu făcuse obiectul rechizitoriului în cauza penală pentru care fusese condamnat. Din acest motiv, Curtea a apreciat că nu poate exista nici încălcarea principiului ne bis in idem, iar cererea de revizuire a fost declarată inadmisibilă.
În plus, inculpatul-revizuient este obligat să plătească 500 de lei, cheltuieli de judecată statului.
Hotărârea este definitivă și poate fi consultată mai jos.
Soluția pe scurt :
În temeiul art. 459 alin. 7, cu trimitere la art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b din C.pr.pen., respinge ca nefondat apelul declarat de către revizuentul ###### ######, CNP ############# împotriva sentinţei penale nr. ##/F/30.03.2026 a Tribunalului ########-Năsăud.
În temeiul art. 275 alin. 2 din C.pr.pen. obligă apelantul la plata sumei de 500, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat în apel.
#### de 821 lei se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei domnului avocat #####, în calitate de apărător din oficiu al revizuentului.
Definitivă.
Pronunţată azi, 09.06.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor şi a procurorului prin intermediul Grefei Curţii.
Partajează acest conținut:
