Un notar public care își desfășoară activitatea în circumscripția Curții de Apel București a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, într-un dosar care vizează neplata unor obligații fiscale în valoare de peste 7,4 milioane de lei. Potrivit anchetatorilor, sumele ar fi fost fie încasate, fie reținute în cadrul activității profesionale, însă nu ar fi fost virate către bugetul de stat în termenul prevăzut de lege.
Dosarul a fost înaintat Curții de Apel București prin rechizitoriu la data de 9 iunie 2026, după finalizarea cercetărilor penale. Inculpatul va fi judecat în stare de libertate pentru infracțiunea de reținere și neplată, respectiv încasare și neplată, în termenul legal, a unor impozite și contribuții. Procurorii au reținut forma continuată a infracțiunii, fiind vorba, potrivit comunicatului oficial, despre 46 de acte materiale.
„La data de 09.06.2026, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București au finalizat cercetările, fiind sesizată Curtea de Apel București, prin rechizitoriu prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, cu privire la o persoană fizică, având calitatea de notar public în circumscripția Curții de Apel București”, au transmis reprezentanții Parchetului.
Trei ani de presupuse neplăți către stat
Potrivit rechizitoriului, faptele imputate notarului s-ar fi derulat pe parcursul a aproape trei ani, în perioada 25 iulie 2022 – 24 iunie 2025. În acest interval, inculpatul ar fi acționat atât în calitate de notar public, cât și ca administrator al societății notariale prin intermediul căreia își desfășura activitatea profesională în București.
Procurorii susțin că acesta ar fi încasat impozitul datorat pentru veniturile rezultate din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, însă nu l-ar fi achitat către bugetul de stat în termenul legal de 60 de zile de la scadență. Suma indicată de anchetatori pentru această componentă a dosarului este una semnificativă: 7.053.774 de lei.
Parchetul arată că notarul, „acționând în mod repetat și în baza unei rezoluții infracționale unice, a încasat și nu a plătit, în termenul legal de 60 de zile de la scadență, impozitul pe venitul rezultat din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, în cuantum de 7.053.774 lei”.
Această acuzație vizează una dintre obligațiile importante care apar în activitatea notarială în cazul tranzacțiilor imobiliare. În astfel de situații, notarul are un rol esențial în procedura fiscală aferentă transferului dreptului de proprietate, iar sumele datorate statului trebuie gestionate conform termenelor prevăzute de lege.
Obligații salariale reținute, dar presupus neplătite
Pe lângă impozitul aferent transferurilor imobiliare, anchetatorii mai susțin că notarul ar fi reținut și nu ar fi virat către bugetul consolidat al statului mai multe obligații fiscale aferente veniturilor salariale. Valoarea totală a acestor sume este estimată la 418.271 de lei.
Potrivit procurorilor, această sumă este compusă din impozit pe veniturile din salarii, în cuantum de 60.081 de lei, contribuție de asigurări sociale, în valoare de 255.850 de lei, și contribuție de asigurări sociale de sănătate, în cuantum de 102.340 de lei.
În ansamblu, prejudiciul principal calculat de anchetatori se ridică la 7.472.045 de lei. Parchetul precizează că această sumă ar fi fost datorată ca urmare a activității desfășurate de societatea notarială administrată de inculpat.
„A reținut și nu a plătit, în termenul legal de 60 de zile de la scadență, obligații fiscale în cuantum total de 418.271 lei, compuse din impozit pe veniturile din salarii, în cuantum de 60.081 lei, contribuția de asigurări sociale, în cuantum de 255.850 lei, și contribuția de asigurări sociale de sănătate, în cuantum de 102.340 lei”, se arată în comunicatul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Prejudiciu principal de peste 7,4 milioane de lei și accesorii de peste un milion
Dimensiunea financiară a dosarului este una dintre principalele sale mize. Procurorii au calculat un prejudiciu principal de 7.472.045 de lei, reprezentând obligații fiscale despre care susțin că nu ar fi fost achitate la termen. La această sumă se adaugă obligații fiscale accesorii în valoare de 1.068.227 de lei.
Astfel, valoarea totală avută în vedere pentru recuperarea pagubei ajunge la 8.540.272 de lei. Aceasta este suma până la concurența căreia au fost dispuse măsuri asigurătorii în cursul urmăririi penale.
În limbaj juridic, măsurile asigurătorii sunt instrumente prin care anchetatorii urmăresc conservarea bunurilor sau sumelor ce ar putea fi folosite ulterior pentru acoperirea prejudiciului, în cazul unei condamnări definitive sau al unei hotărâri care stabilește obligația de plată. În acest dosar, procurorii au vizat atât patrimoniul personal al notarului, cât și anumite bunuri și sume asociate societății profesionale notariale administrate de acesta.
Sechestru pe bunuri și popriri pe conturi
Pentru recuperarea presupusului prejudiciu, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, aparținând inculpatului. Măsura include și bunurile care figurează ca aport al societății profesionale notariale.
De asemenea, anchetatorii au instituit popriri asupra tuturor sumelor de bani existente sau viitoare aflate în conturile bancare deschise pe numele notarului, precum și asupra celor care figurează pe numele societății profesionale notariale administrate de acesta.
„În cursul urmăririi penale, în vederea recuperării prejudiciului produs prin infracțiunea comisă, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București au dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, aparținând inculpatului notar public”, au transmis procurorii.
Potrivit aceleiași surse, poprirea a fost instituită asupra sumelor existente sau viitoare din conturile bancare, până la concurența sumei de 8.540.272 de lei. Această valoare este descrisă de anchetatori drept „valoarea probabilă a pagubei generate prin activitatea ilicită”, fiind compusă din obligațiile fiscale principale și accesoriile calculate.
Prin rechizitoriu, procurorii au solicitat instanței și menținerea măsurilor asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale. Parchetul arată că, în opinia anchetatorilor, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de articolul 250² din Codul de procedură penală.
Un dosar cu impact asupra încrederii publice
Cazul are o miză care depășește strict dimensiunea financiară. Profesia de notar public este una construită pe încredere, legalitate și responsabilitate în gestionarea unor acte cu efecte juridice și patrimoniale importante. În tranzacțiile imobiliare, notarul are un rol central, fiind implicat nu doar în autentificarea actelor, ci și în îndeplinirea unor obligații conexe față de stat.
Tocmai de aceea, acuzațiile formulate într-un astfel de dosar capătă o relevanță publică aparte. Ele privesc nu doar presupusa neplată a unor sume importante, ci și modul în care au fost administrate obligațiile fiscale rezultate dintr-o activitate profesională reglementată strict.
Procurorii descriu conduita imputată ca fiind repetată și desfășurată în baza unei „rezoluții infracționale unice”, formulare care indică faptul că anchetatorii consideră presupusele acte ca făcând parte din aceeași conduită infracțională continuată. În total, au fost reținute 46 de acte materiale.
Partajează acest conținut:




