SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
O femeie a obținut peste 91.000 de lei din fonduri publice destinate refugiaților ucraineni după ce a declarat că a găzduit și hrănit zeci de persoane fugite din calea războiului. În realitate, anchetatorii au descoperit că mulți dintre cei trecuți în documentele depuse la autorități nici măcar nu se aflau în România în perioadele indicate, iar alții traversaseră frontiera doar pentru câteva ore.
Cazul a fost soluționat recent de Tribunalul Maramureș, care a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între inculpată și procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș, într-un dosar de obținere ilegală de fonduri și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Șapte cereri și peste 91.000 de lei încasați
Potrivit anchetei, în perioada octombrie 2022 – ianuarie 2023, femeia a depus șapte cereri de decontare prin care a solicitat rambursarea cheltuielilor cu hrana și cazarea unor cetățeni ucraineni despre care susținea că locuiesc în două imobile aflate în proprietatea sa.
Documentele au fost depuse în cadrul programului guvernamental instituit după izbucnirea războiului din Ucraina, prin care persoanele fizice care găzduiau refugiați puteau primi 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pe zi pentru hrană pentru fiecare persoană găzduită.
În cererile depuse la autorități, femeia a declarat că, în perioada septembrie-decembrie 2022, a oferit hrană și adăpost pentru 43 de cetățeni ucraineni. Pe baza acestor declarații, autoritățile au aprobat decontările, iar inculpata a încasat în total 91.560 de lei din fonduri publice destinate sprijinirii refugiaților.
Verificările la frontieră au demontat întreaga poveste
Pentru a stabili dacă persoanele menționate în documente au fost într-adevăr găzduite, procurorii au verificat datele privind intrările și ieșirile din România ale tuturor cetățenilor ucraineni trecuți în cererile de decontare.
Rezultatele au contrazis aproape în totalitate declarațiile făcute de inculpată. Mai multe persoane pentru care au fost solicitate decontări nu figurau deloc în evidențele privind trecerea frontierei, ceea ce însemna că nu se aflaseră în România în perioadele pentru care au fost ceruți bani.
În alte situații, cetățenii ucraineni au fost identificați în bazele de date, însă aceștia au intrat și au ieșit din țară în aceeași zi, după doar câteva ore petrecute pe teritoriul României. Mulți dintre ei traversau frecvent frontiera în baza permiselor de mic trafic, fără să înnopteze și fără să beneficieze de serviciile de cazare și hrană pentru care se solicitau decontări.
Printre exemplele prezentate în dosar se numără persoane care nu au intrat deloc în România în perioada de referință, dar și cetățeni care au stat în țară doar una sau două ore înainte de a se întoarce în Ucraina. În aceste condiții, anchetatorii au concluzionat că datele înscrise în documentele depuse la autorități nu corespundeau realității.
Refugiații pe care nu îi cunoștea
Un alt aspect care a atras atenția anchetatorilor a fost chiar declarația femeii. Aceasta a susținut că nu îi cunoaște pe majoritatea cetățenilor ucraineni ale căror nume apăreau în cererile de decontare. Singura persoană pe care a recunoscut că o cunoaște era o femeie care venea periodic pentru a avea grijă de mama sa.
Potrivit declarațiilor din dosar, aceasta nu rămânea peste noapte în România, ci se întorcea de fiecare dată în Ucraina. Inculpata le-a spus procurorilor că de la această persoană ar fi primit copii ale unor pașapoarte care au fost ulterior folosite pentru completarea documentelor depuse la autorități.
Ce au găsit polițiștii la percheziție
Ancheta a continuat cu o percheziție domiciliară autorizată de Tribunalul Maramureș. La una dintre adresele indicate ca loc de cazare pentru refugiați, polițiștii au găsit doar inculpata și pe mama acesteia. Potrivit procesului-verbal întocmit de anchetatori, locuința era compusă din trei camere și avea dimensiuni reduse, fiind greu de imaginat că putea găzdui simultan șase, nouă sau chiar douăsprezece persoane, așa cum rezulta din cererile de decontare.
În timpul percheziției au fost descoperite și ridicate 53.340 de lei în numerar, precum și numeroase documente considerate relevante pentru anchetă. Printre acestea s-au aflat 129 de copii după pașapoarte ale unor cetățeni ucraineni, cereri de decontare completate sau parțial completate, formulare tipizate și alte înscrisuri folosite în procedura de obținere a fondurilor publice.
Prejudiciul a fost recuperat integral
În timpul procesului, inculpata a restituit integral prejudiciul cauzat statului.
Conform hotărârii Tribunalului Maramureș, aceasta a returnat inițial suma de 13.020 de lei, a achitat ulterior încă 25.600 de lei, iar diferența a fost recuperată din banii ridicați și indisponibilizați de anchetatori în urma perchezițiilor.
În total, prejudiciul de 91.560 de lei a fost recuperat integral, motiv pentru care Inspectoratul pentru Situații de Urgență Maramureș nu s-a constituit parte civilă în proces.
A recunoscut faptele
În timpul anchetei, femeia a ales să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii, admițând că a depus documente care conțineau informații nereale pentru a obține bani destinați cazării și hrănirii refugiaților ucraineni.
Tribunalul Maramureș a constatat că probele administrate în dosar susțin acuzațiile formulate de anchetatori și a admis acordul de recunoaștere a vinovăției.
Instanța a condamnat-o la 10 luni și 20 de zile de închisoare pentru infracțiunea de obținere ilegală de fonduri și la 4 luni de închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată. În urma contopirii pedepselor, judecătorii au stabilit o pedeapsă rezultantă de un an de închisoare. Executarea pedepsei a fost suspendată sub supraveghere pentru o perioadă de doi ani.
Pe durata termenului de supraveghere, femeia va trebui să respecte măsurile impuse de Serviciul de Probațiune Maramureș, să participe la un program de reintegrare socială și să efectueze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei municipiului Sighetu Marmației.
Totodată, instanța a dispus desființarea celor șapte cereri de decontare și a celor șapte declarații pe propria răspundere folosite pentru obținerea fondurilor.
Sentința penală nr. 140 din 5 iunie 2026 a Tribunalului Maramureș nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Partajează acest conținut:
