SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Judecătoria Oradea a stabilit că medicul Gociu Alexandra-Andreea, medic în cadrul secției ATI III a Maternității Oradea, a săvârșit infracțiunea de purtare abuzivă, după ce, în timpul serviciului, i-a adresat unei asistente medicale din aceeași unitate injurii și expresii jignitoare de natură să îi afecteze demnitatea și reputația profesională. Instanța a reținut că fapta există, că a fost comisă de inculpată și că vinovăția acesteia este dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, însă a apreciat că, în contextul concret al cauzei, aplicarea unei pedepse penale ar fi inoportună. Prin urmare, a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei și i-a aplicat inculpatei un avertisment.
Soluția pronunțată la 26 mai 2026 nu echivalează cu o achitare. Dimpotrivă, hotărârea consemnează că fapta medicului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 296 alin. 1 Cod penal, însă instanța a considerat că sunt îndeplinite condițiile art. 80 Cod penal, care permit renunțarea la aplicarea pedepsei atunci când infracțiunea prezintă o gravitate redusă, iar conduita și situația inculpatului justifică o soluție de clemență. Pe lângă avertisment, medicul a fost obligat să plătească 5.000 de lei daune morale către asistenta medicală, 2.000 de lei cheltuieli de judecată către aceasta și 1.500 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Un conflict din interiorul unei secții ATI de maternitate
Cazul are în centru un conflict izbucnit în mediul profesional medical, în cadrul secției ATI III a Maternității Oradea. Potrivit hotărârii, inculpata era medic primar ATI, iar persoana vătămată, Cînpan Cosmina-Mihaela, era asistentă medicală în aceeași unitate. Instanța a reținut că incidentul penal propriu-zis s-a produs la data de 11 aprilie 2024, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu ale inculpatei.
În actul de sesizare al instanței, procurorii au arătat că, în acea zi, medicul i-ar fi adresat asistentei injurii și expresii jignitoare, folosind termeni precum „proastă”, „tâmpită”, „marș” și alte formule derogatorii. Judecătoria a preluat această stare de fapt și a constatat că expresiile folosite au avut aptitudinea de a afecta demnitatea persoanei vătămate, cu atât mai mult cu cât au fost rostite la locul de muncă, în cadrul unei secții medicale, în prezența altor cadre medicale.
Persoana vătămată a declarat că, din luna septembrie 2022, după revenirea inculpatei pe secție ca medic primar ATI, relațiile de muncă s-ar fi deteriorat, iar aceasta ar fi manifestat un comportament ostil față de personalul medical. În declarația sa, asistenta a susținut că medicul ar fi folosit frecvent expresii umilitoare la adresa personalului, iar la adresa sa ar fi repetat că este „proastă”, „tâmpită” și că „nu are ce căuta pe funcția de asistentă”. Aceste susțineri au fost analizate de instanță în contextul probelor administrate.
Episodul din 11 aprilie 2024: injurii, tensiune profesională și o intervenție medicală invocată ca explicație
Momentul central al cauzei este cel din 11 aprilie 2024. Potrivit hotărârii, incidentul a avut loc în timpul serviciului, pe secția de cezariene ATI III. Persoana vătămată a relatat că medicul i-a cerut să pregătească un injectomat pentru o pacientă, după care, în prezența altor cadre medicale, ar fi început să o jignească, folosind formule precum „proastă”, „cretină”, „criminală” și întrebarea acuzatoare „vrei să omori pacienta?”.
Apărarea inculpatei a invocat un context medical grav. Medicul a susținut că reacția sa verbală a avut loc pe fondul unei situații tensionate generate de o presupusă eroare medicală a asistentei, constând în administrarea intravenoasă a unei substanțe destinate administrării epidurale. Inculpata a arătat că această greșeală ar fi putut pune în pericol viața pacientei și că ea ar fi intervenit medical pentru neutralizarea efectului.
Instanța a acordat relevanță acestui context, dar nu l-a transformat într-o justificare a comportamentului verbal. Mai multe martore au confirmat că, în ziua incidentului, asistenta ar fi administrat greșit o substanță anestezică și că medicul a intervenit medical. Acest element a fost folosit de instanță pentru a reține o circumstanță atenuantă, în sensul că împrejurările concrete ale faptei diminuau gravitatea infracțiunii sau periculozitatea inculpatei. Totuși, judecătorul a concluzionat că injuriile adresate în exercitarea atribuțiilor de serviciu rămân relevante penal și constituie purtare abuzivă.
Înregistrarea audio și declarațiile martorilor
Un element probator important a fost o înregistrare audio depusă la dosar de persoana vătămată. Potrivit procesului-verbal de redare rezumativă citat în hotărâre, pe înregistrare se aude vocea inculpatei adresând expresii jignitoare, între care „marș afară” și „pleacă de pe secția mea”, însoțite de o formulare obscenă. Instanța a folosit această probă împreună cu declarațiile martorilor și declarațiile părților pentru a stabili situația de fapt.
Hotărârea menționează că declarația persoanei vătămate s-a coroborat cu declarațiile unor martori, cadre medicale în cadrul secției ATI III. Una dintre martore a relatat că, la 3 februarie 2024, asistase la un conflict verbal între inculpată și persoana vătămată, iar la 11 aprilie 2024 a auzit dintr-un alt salon vocea inculpatei strigând expresii jignitoare.
Pe de altă parte, alte martore au confirmat contextul medical tensionat și au descris-o pe inculpată ca fiind un medic exigent, uneori coleric, dar fără să fi surprins direct toate injuriile în acel context. Instanța nu a ignorat aceste nuanțe, ci le-a integrat în analiza de ansamblu: a reținut atât realitatea conduitei jignitoare, cât și împrejurarea că incidentul s-a produs într-un moment de tensiune medicală.
Recunoașterea faptei și procedura simplificată
În cursul judecății, inculpata a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii recunoașterii învinuirii. Hotărârea arată că aceasta a recunoscut comiterea faptei astfel cum a fost descrisă în actul de sesizare și a cerut ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. De asemenea, inculpata și-a exprimat acordul pentru prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, deși instanța a ajuns în final la soluția mai blândă a renunțării la aplicarea pedepsei.
Această conduită procesuală a contat în raționamentul instanței. Judecătorul a reținut că medicul nu avea antecedente penale, s-a prezentat în fața organelor judiciare, a recunoscut fapta, a contribuit la aflarea adevărului și nu a încercat să zădărnicească cercetările. Aceste elemente au susținut concluzia că stabilirea sau aplicarea unei pedepse nu era necesară pentru corectarea conduitei sale.
De ce a considerat instanța că fapta este infracțiune
Din punct de vedere juridic, cauza a fost încadrată la purtare abuzivă, infracțiune prevăzută de art. 296 alin. 1 Cod penal. Elementul esențial al acestei încadrări este că fapta a fost comisă de o persoană aflată în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin folosirea unor expresii jignitoare față de o altă persoană. În acest caz, instanța a reținut explicit că medicul, în exercitarea atribuțiilor sale în cadrul secției ATI III a Maternității Oradea, i-a adresat asistentei injurii și expresii jignitoare de natură să îi afecteze demnitatea.
Judecătorul a formulat concluzia în termeni clari: fapta inculpatei, constând în adresarea de termeni umilitori precum „proastă”, „tâmpită”, „marș” și alte formule derogatorii, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de purtare abuzivă. Mai mult, hotărârea consemnează că vinovăția inculpatei este dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, standardul de probă specific procesului penal.
Această constatare este importantă deoarece diferențiază soluția de o simplă sancțiune administrativă sau de o apreciere morală asupra unui conflict de muncă. Instanța nu a spus doar că medicul a avut un limbaj nepotrivit, ci că acel limbaj, în împrejurările date, a avut relevanță penală.
De ce nu a aplicat instanța o pedeapsă
Deși a constatat existența infracțiunii, Judecătoria Oradea a decis să renunțe la aplicarea pedepsei. Raționamentul instanței s-a bazat pe art. 80 Cod penal, care permite această soluție atunci când infracțiunea prezintă o gravitate redusă, iar persoana inculpatului și conduita sa anterioară și ulterioară arată că aplicarea unei pedepse nu este necesară.
În motivare, instanța a avut în vedere pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de purtare abuzivă în forma reținută, respectiv închisoarea de la o lună la șase luni sau amenda. Maximul special nu depășește limita legală care ar exclude renunțarea la aplicarea pedepsei. Totodată, judecătorul a apreciat că fapta prezintă o gravitate redusă în raport cu natura urmărilor, modul și împrejurările comiterii, motivul și scopul urmărit.
Un rol central în această evaluare l-a avut contextul medical invocat în apărare și confirmat parțial prin probe: presupusa administrare greșită a unei substanțe anestezice de către asistenta medicală și intervenția ulterioară a medicului. Instanța a considerat că această împrejurare justifică reținerea unei circumstanțe atenuante, fără a exonera inculpata de răspundere.
În plus, judecătorul a reținut că inculpata nu avea antecedente penale, era integrată social, avea studii superioare și profesa ca medic în cadrul secției ATI III a Maternității. Hotărârea mai consemnează că relația dintre inculpată și persoana vătămată s-ar fi ameliorat ulterior, aspect rezultat, potrivit instanței, din capturi de ecran cu conversații depuse la dosar de avocatul inculpatei.
În final, instanța a apreciat că aplicarea unui avertisment este suficientă pentru corectarea conduitei. Aceasta este cheia soluției: medicul nu a fost achitat, dar nici nu a primit o pedeapsă penală, pentru că judecătorul a considerat că scopul preventiv și educativ al procesului penal poate fi atins prin avertisment.
Daune morale pentru afectarea demnității profesionale
Pe latura civilă, asistenta medicală s-a constituit parte civilă cu suma de 50.000 de lei, reprezentând daune morale. Instanța a admis acțiunea doar în parte și a acordat 5.000 de lei, considerând că această sumă este proporțională cu prejudiciul moral dovedit.
Judecătorul a reținut că daunele morale au rol compensatoriu, nu punitiv, și că ele nu trebuie să devină o sursă de îmbogățire nejustificată. În același timp, instanța a acceptat că persoana vătămată a suferit o vătămare morală. Un martor a arătat că asistenta a fost afectată emoțional câteva luni după incident, fiind abătută și într-o stare de depresie.
Un element agravant din perspectiva prejudiciului moral a fost locul și contextul în care au fost rostite expresiile. Instanța a subliniat că injuriile au fost adresate la locul de muncă, în prezența mai multor colegi, ceea ce a creat o stare puternică de disconfort. Această constatare are relevanță nu doar civilă, ci și profesională: fapta a produs efecte în interiorul colectivului medical, afectând demnitatea și reputația profesională a asistentei.
Totuși, instanța a respins restul pretențiilor ca nefondate. În special, a înlăturat afirmațiile potrivit cărora persoanei vătămate nu i s-ar fi acordat asistență medicală corespunzătoare în cadrul Maternității din cauza conflictului cu inculpata, apreciind că aceste aspecte nu erau cunoscute direct de martor și nu erau coroborate cu alte probe.
Partajează acest conținut:
