SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Înaintea Congresului Avocaților 2026, Uniunea Națională a Barourilor din România a centralizat, în cadrul campaniei „Dialog UNBR”, 75 de întrebări transmise de avocați din țară. Ele conturează una dintre cele mai sensibile teme ale momentului pentru profesie: „Activități rezervate avocaților în era insecurității profesionale”. Răspunsurile sunt publicate etapizat, începând cu 4 mai și până la 10 iunie 2026, iar printre direcțiile de dezbatere se află impactul inteligenței artificiale, delimitarea consultanței juridice în raport cu noile modele digitale, protecția activităților rezervate și combaterea practicii neautorizate.
În acest cadru se înscrie și răspunsul publicat la 12 mai 2026 privind folosirea termenilor „juridic”, „legal”, „drept”, „consultanță juridică” sau a unor denumiri care pot sugera calitatea de avocat în brandingul comercial al unor entități din afara profesiei. Întrebarea, formulată de avocatul Lucian Marian Enache din Baroul Constanța, a fost completată de observația avocatului Vlad Iorgulescu din Baroul București privind rigiditatea denumirilor permise avocaților, în comparație cu alte profesii juridice.
O miză mai mare decât un nume de domeniu
La prima vedere, discuția pare tehnică: ce cuvinte pot fi folosite într-un site, într-un brand sau într-o platformă comercială. În realitate, miza este mai profundă. Într-o piață în care clientul caută avocatul pe Google, pe rețele sociale sau prin aplicații bazate pe inteligență artificială, termenii juridici au devenit instrumente de încredere. Un nume precum „avocatvirtual”, „avocatAI” sau „consultanțăjuridică” nu este doar o formulă de marketing. Pentru un utilizator obișnuit, poate crea impresia că în spatele serviciului se află un avocat real, supus regulilor profesiei.
UNBR pleacă tocmai de la această confuzie posibilă. Instituția nu vorbește doar despre protejarea prestigiului profesiei, ci despre protejarea publicului. Diferența este esențială. Un avocat nu este doar o persoană care oferă explicații despre lege, ci un profesionist înscris într-un barou, obligat la independență, secret profesional, răspundere și respectarea normelor deontologice. O platformă comercială care folosește limbaj juridic poate să pară apropiată de aceste garanții, fără să le ofere cu adevărat.
În răspunsul său, UNBR afirmă că protecția identității profesiei de avocat în mediul digital a devenit o preocupare prioritară, pe fondul extinderii platformelor online care folosesc termeni juridici sau formule susceptibile să creeze aparența unui serviciu avocațial autorizat. Nu este atacată simpla informare juridică, ci acea zonă ambiguă în care marketingul exploatează vocabularul profesiei pentru a induce încredere.
Cazul „unbr.eu”, semnalul care a întărit poziția UNBR
Discuția capătă greutate printr-un episod recent invocat chiar de UNBR. La 5 mai 2026, Centrul de Arbitraj și Mediere al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale a admis plângerea formulată de Uniunea Națională a Barourilor din România și a dispus transferul domeniului „unbr.eu” către UNBR. Potrivit poziției Uniunii, WIPO a reținut că acronimul „UNBR” beneficiază de protecție, fiind consacrat de legislația română și consolidat prin utilizare continuă și notorietate publică.
Acest caz este relevant pentru că arată cât de subțire poate deveni linia dintre un simplu domeniu de internet și aparența unei afilieri oficiale. Pentru publicul larg, diferența dintre un domeniu autentic și unul care reproduce acronimul unei instituții profesionale poate fi greu de sesizat. În mediul digital, unde decizia se ia rapid, iar utilizatorul nu verifică întotdeauna cine se află în spatele unei pagini, confuzia poate produce consecințe reale.
Pentru profesia de avocat, cazul „unbr.eu” nu este doar o victorie într-o procedură de arbitraj. Este un precedent de comunicare instituțională: UNBR transmite că identitatea sa digitală, numele, acronimele și termenii care trimit la profesie nu pot fi folosiți liber atunci când creează impresia unei legături oficiale inexistente.
Când „juridic” devine strategie comercială
În centrul dezbaterii se află o realitate simplă: internetul funcționează prin cuvinte-cheie. Cine apare primul în căutări câștigă vizibilitate, iar vizibilitatea poate deveni încredere. În materie juridică, această încredere este cu atât mai importantă cu cât oamenii caută ajutor în momente de vulnerabilitate: un divorț, o executare silită, o anchetă penală, un conflict de muncă, o problemă cu banca sau cu statul.
De aceea, termenii precum „avocat”, „legal”, „drept” sau „consultanță juridică” nu mai sunt simple etichete. Ei pot funcționa ca promisiuni. Iar atunci când promisiunea sugerează că serviciul este prestat de un avocat, fără ca acest lucru să fie adevărat, apare problema juridică și deontologică.
Totuși, aici intervine cea mai importantă nuanță. Termeni precum „drept”, „juridic” sau „legal” sunt generici. Ei aparțin limbajului comun al dreptului și sunt utilizați legitim de universități, edituri, jurnaliști, consilieri juridici, departamente de conformitate, notari, executori, mediatori sau platforme de informare. Acești termeni nu pot fi transformați, în bloc, într-un monopol al avocaturii.
În schimb, termenii care indică direct profesia sau instituțiile ei — „avocat”, „barou”, „UNBR”, „INPPA”, „cabinet de avocat”, „societate civilă de avocați” — au o altă încărcătură. Ei trimit la o profesie reglementată și la structuri recunoscute de lege. Aici protecția este mai solidă, iar riscul de inducere în eroare este mai evident.
Ce spune legea despre profesia de avocat
Legea nr. 51/1995 și Statutul profesiei oferă cadrul juridic al acestei discuții. Statutul prevede că profesia de avocat este liberă și independentă, iar exercitarea ei este supusă unor principii precum legalitatea, libertatea, independența, autonomia și păstrarea secretului profesional. De asemenea, profesia se exercită numai de avocații înscriși în tabloul avocaților întocmit de baroul din care fac parte.
Legea este fermă în privința exercitării fără drept. Exercitarea, fără drept, a oricărei activități specifice profesiei de avocat constituie infracțiune, iar actele specifice profesiei efectuate public de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat sunt nule. Tot legea sancționează folosirea fără drept a denumirilor „Barou”, „Uniunea Națională a Barourilor din România”, „U.N.B.R.” sau „Uniunea Avocaților din România”, precum și a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei ori a însemnelor profesiei.
Această reglementare explică de ce UNBR tratează problema cu seriozitate. Nu este vorba despre o simplă dispută de imagine între avocați și platforme digitale, ci despre delimitarea unei activități rezervate. În momentul în care o entitate neautorizată se prezintă, direct sau indirect, ca furnizor de servicii avocațiale, intră în discuție nu doar publicitatea înșelătoare, ci și exercitarea fără drept a profesiei.
Platformele digitale și riscul unei avocaturi fără avocat
Problema devine mai complicată odată cu apariția platformelor automatizate și a serviciilor bazate pe inteligență artificială. Un chatbot poate formula răspunsuri cu aparență juridică. O aplicație poate genera contracte. Un site poate promite „consultanță rapidă” sau „soluții legale personalizate”. Dar întrebarea centrală rămâne: cine își asumă răspunderea pentru acel răspuns?
Avocatul răspunde profesional, disciplinar și, în anumite situații, patrimonial. Este obligat să păstreze secretul profesional și să acționeze independent. O platformă tehnologică poate avea termeni și condiții, dar aceștia nu sunt echivalentul garanțiilor profesiei. De aici apare riscul unei „avocaturi fără avocat”: servicii cu ambalaj juridic, dar fără responsabilitatea specifică profesiei.
UNBR nu neagă utilitatea tehnologiei. Dimpotrivă, răspunsul său arată că profesia este conștientă de transformarea pieței juridice. Problema este aparența. Una este informarea generală despre drepturi și obligații, alta este consultanța personalizată într-o situație concretă. Una este un instrument digital folosit de un avocat, alta este o platformă care se prezintă publicului ca substitut al avocatului.
Rolul DSA și al autorităților din zona digitală
UNBR indică și folosirea mecanismelor europene existente, în special Digital Services Act, precum și cooperarea cu instituții relevante din domeniul digital și al comunicațiilor. În România, ANCOM este coordonatorul serviciilor digitale, în baza Legii nr. 50/2024, iar Regulamentul privind serviciile digitale se aplică furnizorilor de servicii intermediare, inclusiv platformelor online. Cadrul urmărește prevenirea activităților ilegale și dăunătoare din mediul online și introduce obligații de transparență și responsabilitate pentru platforme.
Pentru avocatură, această arhitectură poate fi utilă mai ales în zona notificărilor și a reacției rapide. Dacă o platformă creează aparența falsă că oferă servicii avocațiale autorizate, un mecanism eficient de sesizare poate limita prejudiciul produs publicului. Totuși, o astfel de abordare trebuie calibrată atent. Protecția profesiei nu trebuie să devină un instrument de blocare a oricărei inițiative digitale cu tematică juridică.
Linia corectă este între informare și impostură. Un site care explică pe înțelesul publicului ce înseamnă prescripția, divorțul sau executarea silită nu trebuie tratat ca o amenințare. Un site care promite consultanță juridică personalizată, folosind termeni și imagini care sugerează că serviciul este prestat de avocați, fără ca acest lucru să fie real, intră într-o zonă mult mai problematică.
Avocații, între reguli stricte și nevoia de brand
A doua parte a întrebării adresate UNBR privește chiar libertatea avocaților de a-și construi identități profesionale moderne. Observația avocatului Vlad Iorgulescu, care face comparația cu denumiri folosite în zona notarială, atinge o tensiune reală: profesia de avocat cere protecție împotriva folosirii abuzive a termenilor săi, dar trebuie să le permită propriilor membri să comunice eficient într-o piață digitalizată.
Răspunsul UNBR merge în această direcție. Uniunea arată că nimic nu împiedică avocații să utilizeze denumiri creative pentru domenii sau identitate de brand, cu condiția ca acestea să nu inducă publicul în eroare și să respecte regulile deontologice. În același timp, UNBR distinge între denumirea formei de exercitare a profesiei, marcă și numele de domeniu, arătând că acestea sunt supuse unor logici diferite.
Această distincție este esențială pentru viitorul profesiei. Denumirea formei de exercitare are rol de identificare profesională. Brandul și domeniul au rol de comunicare și vizibilitate. Dacă avocații sunt obligați să rămână captivi într-un limbaj rigid, în timp ce platformele comerciale folosesc agresiv termeni atractivi, profesia riscă să piardă exact spațiul în care publicul își formează prima impresie.
Protecție, nu monopol asupra limbajului juridic
Cea mai sensibilă problemă rămâne raportul dintre protecția profesiei și libertatea limbajului juridic. UNBR are o poziție puternică atunci când apără termenii specifici profesiei și instituțiilor sale. Este firesc ca „barou”, „UNBR” sau „cabinet de avocat” să nu poată fi folosite de oricine, în orice context, pentru orice serviciu.
În schimb, termenii „juridic”, „legal” sau „drept” trebuie analizați cu prudență. Ei nu pot fi confiscați de o singură profesie, pentru că dreptul nu aparține exclusiv avocaților. Aparține și mediului academic, administrației, presei, companiilor, celorlalte profesii juridice și, în ultimă instanță, cetățenilor.
De aceea, criteriul decisiv ar trebui să fie efectul asupra publicului. Denumirea folosită creează impresia că serviciul este prestat de un avocat? Sugerează o afiliere cu un barou sau cu UNBR? Promite consultanță personalizată fără să explice cine o oferă? Folosește titluri, simboluri sau structuri care imită profesia? Dacă răspunsul este afirmativ, intervenția devine justificată. Dacă nu, simpla folosire a unui termen juridic generic nu ar trebui să fie suficientă.
Un nou front al profesiei: încrederea digitală
Răspunsul UNBR din cadrul „Dialog UNBR” arată că profesia de avocat începe să trateze mediul digital nu ca pe o anexă a practicii tradiționale, ci ca pe un spațiu central de exercitare, promovare și protecție profesională. În acest spațiu, riscurile sunt diferite: nu doar impostorul clasic care se prezintă ca avocat, ci și platforma care pare avocat, domeniul care pare oficial, aplicația care promite consultanță și algoritmul care împinge în față denumiri seducătoare.
În fond, dezbaterea nu este despre cuvinte luate izolat. Este despre încrederea publicului. Cetățeanul care caută ajutor juridic trebuie să știe dacă discută cu un avocat, cu o platformă, cu un consultant, cu un robot conversațional sau cu un simplu furnizor de conținut. Această diferență poate conta enorm atunci când sunt în joc libertatea, patrimoniul, familia, locul de muncă sau dreptul de apărare.
UNBR transmite, prin acest răspuns, că protecția activităților rezervate nu mai poate fi gândită doar în sala de judecată sau în registrul baroului. Ea trebuie dusă și în domenii de internet, în motoare de căutare, în platforme digitale și în interfețe de inteligență artificială. Provocarea va fi să facă acest lucru fără a sufoca informarea juridică legitimă și fără a transforma protecția profesiei într-un monopol asupra cuvintelor.
În epoca în care primul „cabinet” pe care îl vizitează clientul este pagina de rezultate a unui motor de căutare, identitatea digitală a avocatului devine parte din dreptul la apărare. Iar lupta pentru termenii profesiei nu mai este doar o dispută de branding. Este o luptă pentru claritate, responsabilitate și siguranță juridică.
„Folosirea termenilor juridici și a denumirilor care sugerează calitatea de avocat
● Care este poziția UNBR cu privire la folosirea termenilor „juridic”, „legal”, „drept”, „consultanță juridică” sau a unor denumiri care sugerează calitatea de avocat în branding-ul comercial al unor entități care nu aparțin profesiei? (Întrebare adresată de Av. Enache Lucian Marian, Baroul Constanța)
● În ceea ce privește denumirea formelor de exercitare a profesiei, să se aibă în vedere, spre comparație, faptul că notarii își pot denumi cabinetele cu nume de tip „Notaris”, în timp ce pentru avocați există o rigiditate greu justificabilă. (Întrebare adresată de Av. Vlad Iorgulescu, Baroul București)
Răspuns UNBR:
Protecția identității profesiei de avocat în mediul digital este o preocupare prioritară a UNBR, pe fondul extinderii accelerate a platformelor online care folosesc termeni juridici sau formule comerciale susceptibile să creeze aparența existenței unui serviciu avocațial autorizat. Miza este atât apărarea titlului profesional, cât și protejarea încrederii publicului într-un spațiu digital în care utilizatorul nu mai distinge întotdeauna între un avocat supus regulilor profesiei și o platformă comercială care exploatează limbajul juridic în scop de marketing.
Această preocupare a primit recent și o confirmare importantă la nivel internațional. La data de 5 mai 2026, Centrul de Arbitraj și Mediere al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (WIPO Arbitration and Mediation Center) a admis plângerea formulată de Uniunea Națională a Barourilor din România și a dispus transferul domeniului <unbr.eu> către UNBR. WIPO a reținut că UNBR deține drepturi exclusive asupra acronimului „UNBR”, consacrate de legislația română și consolidate prin utilizarea continuă și notorietatea dobândită la nivel public, apreciind că folosirea acestui domeniu crea impresia falsă a unei afilieri oficiale cu Uniunea Națională a Barourilor din România.
Poziția UNBR este că utilizarea unor formule precum „barou”, „avocatAI”, „avocatvirtual”, „consultanțăjuridică” sau alte denumiri similare poate crea confuzie gravă pentru public atunci când serviciul nu este furnizat efectiv de un avocat și nu beneficiază de garanțiile fundamentale ale profesiei: răspundere profesională, independență, secret profesional și control deontologic. Problema este crearea unor aparențe profesionale care induc ideea existenței unei consultanțe juridice autorizate.
Astăzi, clientul caută avocatul pe Google sau prin intermediul aplicațiilor de inteligență artificială. Vizibilitatea online este determinată în mare măsură de utilizarea unor termeni-cheie precum „avocat”, „drept”, „juridic” sau „consultanță juridică”. Cine controlează aceste cuvinte controlează, în mare măsură, accesul la încrederea publicului.
În acest context, combaterea publicității înșelătoare și protejarea termenilor profesiei reprezintă o componentă centrală a strategiei UNBR privind activitățile rezervate avocaților în era digitală. Strategia vizează prevenția și protejarea încrederii publice în serviciile juridice autentice și se află deja în faza implementării instituționale. UNBR a inițiat demersuri concrete și întâlniri de lucru cu autoritățile relevante din domeniul digital și al comunicațiilor. Un moment important în această direcție a avut loc la 15 aprilie 2026, la sediul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, unde reprezentanții UNBR au discutat cu conducerea instituției despre o strategie comună pentru combaterea avocaturii ilegale în mediul online.
În cadrul acestor discuții au fost analizate soluții privind reglementarea utilizării termenilor „avocat”, „barou”, „UNBR” sau „INPPA” în numele de domenii internet, instituirea unor mecanisme de notificare și suspendare rapidă a domeniilor utilizate abuziv și dezvoltarea unei cooperări între UNBR, RoTLD, ANCOM și Ministerul Justiției pentru protejarea identității digitale a profesiei.
În paralel, UNBR urmărește utilizarea mecanismelor europene deja existente, în special a celor prevăzute de Digital Services Act, de normele privind protecția consumatorilor și de regulile europene care interzic practicile comerciale și publicitatea înșelătoare în mediul online.
UNBR nu este singura organizație profesională europeană preocupată de această problemă. Franța a instituit deja un sistem strict de protejare a termenilor aferenți profesiilor reglementate în domeniile internet, iar în Germania folosirea fără drept a unor denumiri în online,care sugerează calitatea de avocat, poate constitui infracțiune. La nivel internațional, inclusiv extensiile tematice precum „.law”, „.lawyer” sau „.attorney” sunt supuse unor verificări prealabile privind calitatea profesională, tocmai pentru a evita inducerea în eroare a publicului.
În același timp, problema utilizării termenilor generici trebuie analizată și din perspectiva regulilor aplicabile chiar profesiei de avocat. Ghidul privind publicitatea avocatului, anexă la Statutul profesiei de avocat, interzice folosirea exclusivă a unor termeni generici precum „avocat”, „drept”, „juridic” sau „avocat penal” în numele de domenii. Rațiunea acestei reguli este legată de modul în care funcționează vizibilitatea online: motoarele de căutare și algoritmii favorizează utilizarea intensivă a cuvintelor-cheie, iar profesia a apreciat că un singur avocat nu poate monopoliza un termen generic care aparține întregii profesii doar pentru că l-a înregistrat primul ca domeniu internet.
Nimic nu împiedică însă avocații să utilizeze denumiri creative pentru numele de domenii sau pentru identitatea lor de brand, cu condiția ca acestea să nu inducă publicul în eroare și să respecte regulile deontologice. Denumirea formei de exercitare a profesiei, marca și numele de domenii sunt reglementate de norme diferite. Logica este una de echilibru: dacă profesia urmărește limitarea exploatării abuzive a termenilor juridici de către terți, trebuie să permită în același timp avocaților să își dezvolte identități digitale și branduri competitive într-o piață juridică profund digitalizată.
În prezent, regimul domeniilor internet din România funcționează în continuare în principal pe regula clasică „primul venit, primul servit”. Totuși, această regulă a devenit „neadaptată” în contextul economiei digitale actuale, în care vizibilitatea online este construită prin exploatarea unor cuvinte-cheie cu puternic impact profesional și comercial. Or, UNBR nu poate interzice direct unor terți să achiziționeze domenii care conțin termeni precum „avocat”, „juridic” sau „drept”.
Instrumentele juridice existente permit profesiei să reacționeze ulterior prin acțiuni privind folosirea fără drept a denumirilor și însemnelor profesiei, precum și prin utilizarea legislației privind protecția consumatorului, concurența neloială și practicile comerciale înșelătoare. Însă aceste mecanisme sunt, prin natura lor, reactive și defensive. Problema reală este că prejudiciul de imagine și confuzia publicului se produc înainte ca profesia să poată interveni efectiv.
Din acest motiv, UNBR urmărește dezvoltarea unor mecanisme preventive de protecție, similare celor existente în alte state europene, astfel încât anumite denumiri asociate profesiei să nu mai poată fi înregistrate liber de terți fără verificări minime prealabile. Necesitatea unei asemenea abordări devine tot mai evidentă pe măsură ce apar constant noi combinații și extensii digitale – de la formule precum „avocatAI” până la denumiri de tip „avocatcuantic” sau alte construcții care exploatează asocierea cu profesia pentru a câștiga vizibilitate și credibilitate în mediul online.
În concluzie, miza acestei dezbateri depășește brandingul sau publicitatea profesională. Este vorba despre protejarea identității profesiei în spațiul digital și despre capacitatea publicului de a distinge între un avocat autentic și o platformă care utilizează limbaj juridic pentru a câștiga credibilitate comercială. Într-o piață dominată de algoritmi și inteligență artificială, protecția termenilor profesiei devine inevitabil o problemă de siguranță juridică și de interes public.”
Partajează acest conținut:
