SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Guvernul României a adoptat, în ședința de joi, 22 ianuarie 2026, proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență nr. 119 din 21 decembrie 2006, act normativ care reglementează măsurile necesare aplicării unor regulamente comunitare începând cu data aderării României la Uniunea Europeană. Inițiativa legislativă marchează un pas important în direcția modernizării sistemului judiciar românesc și alinierii acestuia la cele mai recente standarde europene privind digitalizarea cooperării judiciare și accesul la justiție în cauzele cu element de extraneitate.
Proiectul de lege adoptat de Executiv are ca obiect transpunerea în legislația națională a dispozițiilor art. 5 și 6 din Regulamentul (UE) 2023/2844 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2023, care stabilește cadrul juridic pentru utilizarea mijloacelor digitale în cooperarea judiciară transfrontalieră în materie civilă, comercială și penală. Regulamentul european urmărește facilitarea accesului la justiție, eficientizarea procedurilor și reducerea costurilor și a duratei proceselor în contextul unei Uniuni Europene din ce în ce mai interconectate.
Una dintre cele mai importante completări aduse de noul proiect de lege vizează posibilitatea participării părților implicate în cauze transfrontaliere în materie civilă și comercială la ședințele de judecată prin mijloace de telecomunicație audiovizuală. Această participare se va putea realiza cu încuviințarea instanței de judecată, cu respectarea unor condiții stricte menite să asigure desfășurarea corectă și echitabilă a procesului.
Astfel, mijloacele tehnice utilizate trebuie să permită verificarea identității părților și să garanteze securitatea, integritatea, confidențialitatea și calitatea transmisiunii. În același timp, se impune respectarea deplină a legislației privind protecția datelor cu caracter personal, în conformitate cu standardele europene și naționale în materie. Aceste cerințe sunt esențiale pentru a menține încrederea justițiabililor în actul de justiție și pentru a preveni eventuale vulnerabilități tehnologice sau abuzuri procedurale.
Un element de noutate cu impact practic semnificativ îl reprezintă faptul că reprezentanții părților – avocați, consilieri juridici –, precum și traducătorii sau interpreții, pot participa la ședințele de judecată desfășurate prin mijloace audiovizuale chiar și în situația în care nu se află fizic în același loc cu partea pe care o asistă sau o reprezintă. Această flexibilizare a procedurilor răspunde realităților actuale ale mobilității profesionale și geografice și poate contribui la reducerea costurilor asociate deplasărilor internaționale, fără a afecta dreptul la apărare sau calitatea actului de justiție.
Adoptarea proiectului de lege se înscrie într-un context mai larg al eforturilor autorităților române de digitalizare a sistemului judiciar și de consolidare a cooperării judiciare europene. Experiențele acumulate în perioada pandemiei de COVID-19 au demonstrat utilitatea și viabilitatea soluțiilor tehnologice în actul de justiție, iar noile reglementări europene oferă un cadru normativ coerent pentru extinderea și standardizarea acestor practici la nivelul Uniunii.
Guvernul subliniază că noile dispoziții nu aduc atingere principiilor fundamentale ale procesului echitabil și nici competențelor instanțelor naționale, ci creează instrumente suplimentare pentru facilitarea accesului la justiție în cauzele cu dimensiune transfrontalieră. În același timp, instanțele vor păstra rolul esențial de a aprecia, de la caz la caz, oportunitatea desfășurării ședințelor prin mijloace de telecomunicație audiovizuală, în funcție de specificul cauzei și de interesele legitime ale părților.
Proiectul de lege urmează să fie transmis Parlamentului României pentru dezbatere și adoptare, etapa legislativă urmând să ofere prilejul unor discuții aprofundate cu privire la implementarea practică a noilor dispoziții și la adaptarea infrastructurii tehnice necesare. Odată adoptată și intrată în vigoare, legea ar putea reprezenta un reper important în modernizarea justiției românești și în integrarea acesteia într-un spațiu judiciar european tot mai digitalizat și mai accesibil cetățenilor.
Partajează acest conținut:
