SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Fenomenul consumului de droguri în rândul tinerilor capătă proporții dramatice în România, iar ceea ce până de curând părea un subiect marginal a devenit o realitate cotidiană. Tot mai mulți copii și adolescenți intră în contact cu substanțe interzise, iar vârsta la care debutează consumul scade alarmant. Cazuri șocante, precum cel al unui copil de doar opt ani ajuns la spital în urma unei supradoze, arată că problema nu mai poate fi ignorată.
Alexandra Dobre, director general adjunct al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 2, atrage atenția că pericolul este „la tot pasul” și că cei mici, dincolo de fragilitatea lor, sunt expuși unor tentații greu de controlat. În opinia sa, soluția nu stă în pedepse și stigmatizare, ci într-o schimbare de mentalitate și în construirea unui sistem de sprijin real. „Este nevoie de o schimbare de abordare. Nu soluția represivă este cea care rezolvă problema, ci înțelegerea și sprijinul. Familia are un rol fundamental în acest proces, pentru că numai implicarea ei poate preveni și combate eficient dependența”, a declarat Dobre în cadrul emisiunii Medika Antidrog, difuzată de Medika TV.
Discursul său vine într-un context social în care România se confruntă cu o creștere constantă a numărului de consumatori minori. Specialiștii arată că, dacă în urmă cu câțiva ani debutul era documentat în jurul vârstei de 12 ani, astăzi există dovezi că drogurile ajung chiar și la copiii sub zece ani. Situația nu mai este un episod izolat, ci o tendință confirmată de date și de cazurile întâlnite pe teren.
Raportul asociației Salvați Copiii accentuează dimensiunea fenomenului. Trei din zece elevi spun că au în anturaj persoane care au consumat droguri, iar în rândul adolescenților ponderea urcă la patru din zece. Deși doar 3% dintre respondenți au recunoscut consumul personal, experții avertizează că realitatea este, cel mai probabil, mult mai gravă, având în vedere tendința copiilor de a ascunde experiențele directe. Canabisul este substanța cea mai des folosită, dar în top apar și ecstasy ori LSD, semn că minorii au acces la droguri extrem de variate.
Problema nu se rezumă însă doar la substanțele interzise. Conform aceleiași cercetări, 27% dintre copiii de peste 14 ani consumaseră alcool în ultima săptămână, 19% fumaseră țigări, 11% utilizaseră tutun încălzit, iar 16% vapat. Aceste cifre arată un cumul de comportamente de risc care fragilizează generația actuală și cresc vulnerabilitatea față de droguri.
În fața acestor date, mesajul transmis de specialiști este clar: România are nevoie de o strategie de prevenție coerentă, de campanii susținute de educație și informare, dar și de un sprijin instituțional constant pentru familiile care se confruntă cu astfel de situații. A blama copilul consumator sau a-l reduce la un caz statistic nu face decât să adâncească drama. „Copiii trebuie protejați, nu stigmatizați. Este esențial ca familia și societatea să fie alături de ei pentru a preveni tragedii”, a concluzionat Alexandra Dobre.
Partajează acest conținut:
