Reţinerea circumstanţei agravante a participării a 3 sau mai multe persoane în cazul infracţiunii ce intră în scopul grupului infracţional organizat

Titlul problemei de drept: Posibilitatea reţinerii circumstanţei agravante prevăzute de art. 77 lit. a) C.pen. – săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună -în cazul infracţiunii ce intră în scopul grupului infracţional organizat (DIICOT)

Autorul întrebării nu a precizat care sunt opiniile diferite identificate în practica judiciară.

În opinia noastră, definiția grupului infracțional organizat cuprinsă în art. 367 alin. 6 C.pen., care prevede condiția numărului de cel puțin trei persoane ca membre ale grupului, exclude incidența agravantei doar în cazul infracțiunii caracterizată de pluralitatea constituită, nu și în cazul infracțiunilor care intră în scopul grupului.

Soluția se impune întrucât pentru infracțiunile-scop sunt aplicabile regulile generale în materia participației penale, nefiind afectate de regimul pluralității constituite, astfel că și circumstanța în discuție va urma regimul de drept comun. Prin urmare, chiar dacă infracțiunea prevăzută de art. 367 C.pen. exclude agravanta prevăzută de art. 77 lit. a) C.pen., pluralitatea de participanți fiind cerută de natura infracțiunii, nimic nu împiedică reținerea acesteia în raport cu infracțiunile ce intră în scopul grupului, în măsura în care există cel puțin trei participanți concomitenți. Tot astfel, chiar dacă pluralitatea constituită exclude coautoratul, infracțiunea-scop poate fi comisă în această formă a participației penale, în măsura în care natura acesteia o permite.

Nu s-ar putea obiecta acestei soluții faptul că inculpatul ar fi sancționat de două ori în baza aceleiași împrejurări, respectiv comiterea infracțiunii de către cel puțin trei persoane întrucât, pe de o parte, reținerea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat nu este condiționată de săvârșirea infracțiunii-scop în aceeași componență de minim trei persoane, după cum comiterea acesteia din urmă de către cel puțin trei persoane, membre ale grupului, poate determina doar reținerea infracțiunii caracterizată de pluralitatea constituită, fără a se reține și circumstanța prevăzută de art. 77 lit. a) C.pen. în cazul infracțiunii-scop, atunci când nu este îndeplinită condiția săvârșirii acesteia din urmă în condițiile unei participații concomitente.

Pe de altă parte, rațiunea incriminării prevăzute de art. 367 C.pen. este autonomă, fiind în prezența unor acte de pregătire incriminate de sine stătător, căci în raport cu infracțiunile ce formează obiectul grupului, constituirea acestuia reprezintă un act de pregătire. În schimb, agravarea răspunderii penale în cazul infracțiunii-scop, ca urmare a reținerii circumstanței prevăzute de art. 77 lit. a) C.pen. este determinată de amplificarea periculozității faptei prin săvârșirea concomitentă de cel puțin trei persoane, care va spori șansele de reușită ori va facilita obținerea posesiei produsului infracțiunii.

Prin urmare, sancționarea participantului la infracțiunea-scop prin reținerea circumstanței prevăzute de art. 77 lit. a) C.pen. este determinată de rațiuni autonome care privesc săvârșirea acesteia, independent de rațiunea reținerii în sarcina sa și a infracțiunii prevăzute de art. 367 alin. 1 C.pen., motiv pentru care aceasta din urmă nu poate exclude reținerea agravantei în cazul celei dintâi. Mai mult, ar fi imposibil de explicat reținerea acestei agravante în cazul altor participanți la comiterea infracțiunii-scop, care nu sunt și membri ai grupului infracțional organizat, și nereținerea acesteia în cazul altui participant la comiterea aceleiași infracțiuni, membru al grupului, atât din punct de vedere al condițiilor legale de aplicare a agravantei, cât și din punct de vedere al pericolului social atunci când, spre exemplu, acesta din urmă ar beneficia de o cauză care înlătură răspunderea penală în cazul infracțiunii prevăzute de art. 367 C.pen.

În unanimitate a fost agreată opinia INM. S-a propus discutarea problemei și în cadrul întâlnirii comune cu președinții secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel.

Această problemă de drept a fost discutată la întâlnirea procurorilor șefi de secție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel – București, 9-10 martie 2020.