SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Un nou proiect de lege aflat în dezbaterea Camerei Deputaților propune o schimbare importantă în modul în care sunt protejate fondurile universităților de stat. Inițiativa legislativă are ca scop principal asigurarea stabilității financiare a învățământului superior și protejarea salariilor cadrelor didactice universitare prin interzicerea executării silite a sumelor alocate acestora prin contracte instituționale și complementare.
Proiectul de lege, semnat de mai mulți parlamentari, urmărește extinderea unei măsuri deja aplicate în învățământul preuniversitar, conform Legii nr. 198/2023. Astfel, sumele alocate de la buget către universitățile de stat ar urma să fie exceptate de la executare silită, indiferent de datoriile pe care instituțiile le-ar putea acumula. Concret, modificarea propusă ar introduce în Legea învățământului superior nr. 199/2023 un nou paragraf care stipulează că:
„Sumele alocate instituțiilor de învățământ superior de stat prin contractul instituțional sau contractul complementar nu pot fi executate silit pentru recuperarea creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor respective.”
Această prevedere vizează protejarea veniturilor destinate funcționării de bază a universităților, în special a fondurilor destinate plății salariilor profesorilor și personalului auxiliar.
Legea învățământului preuniversitar prevede deja că finanțarea de bază alocată școlilor și liceelor de stat nu poate fi supusă executării silite. Noua propunere legislativă nu face decât să transpună acest principiu în sfera învățământului superior, unde instituțiile se confruntă tot mai frecvent cu presiuni financiare, inclusiv din cauza datoriilor istorice sau a litigiilor pierdute.
Inițiatorii subliniază că măsura este necesară pentru a garanta continuitatea procesului educațional și plata la timp a salariilor profesorilor universitari, asigurând astfel un climat de stabilitate în sistemul de învățământ superior.
Pe lângă această modificare esențială, proiectul legislativ introduce și câteva ajustări semnificative privind activitatea economică a universităților. Instituțiile de învățământ superior ar urma să aibă posibilitatea de a dobândi acțiuni sau părți sociale în cadrul unor societăți comerciale, pe lângă dreptul existent de a înființa firme, fundații, asociații, spitale și cabinete universitare sau unități preuniversitare.
Această extindere a drepturilor vine cu o condiție clară: activitățile economice trebuie să fie conexe misiunii universitare și să nu afecteze negativ activitățile de predare sau cercetare.
Totodată, universitățile vor putea contribui nu doar cu bani, ci și cu brevete de invenție sau alte drepturi de proprietate intelectuală, nu doar la momentul constituirii entităților asociate, ci și în timpul desfășurării activităților acestora.
Dacă proiectul va fi adoptat, va marca un pas important în direcția autonomiei financiare a universităților de stat din România. Într-un context în care multe instituții se confruntă cu dificultăți bugetare, o astfel de prevedere ar crea un scut legal împotriva blocării fondurilor esențiale.
Criticii ar putea atrage atenția că o asemenea măsură riscă să ofere universităților o zonă de confort financiar care le-ar putea descuraja de la o gestionare eficientă a resurselor. Totuși, susținătorii inițiativei argumentează că prioritatea absolută trebuie să fie asigurarea continuității procesului educațional și a drepturilor salariale ale profesorilor.
Proiectul se află momentan în faza de dezbatere parlamentară și urmează să fie analizat în comisiile de specialitate. Dacă va fi aprobat de Parlament și promulgat de Președinte, legea ar putea intra în vigoare în cursul acestui an universitar.
Partajează acest conținut:
