SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Judecătoria Oradea a decis să-l condamne pe Peter Dörner, președintele Consiliului de Administrație al societății agricole Frimont Palota, la 10 luni de închisoare, cu suspendare pe un termen de supraveghere de 2 ani pentru participație improprie la sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri.
Peter Dörner a fost inculpat în acest dosar deoarece în luna septembrie 2021, acesta ar fi cerut unei firme de reciclare să ridice arhiva din perioada 1992-2018 a societății agricole pe care o reprezenta. Între cele 400 de kilograme de acte care au fost ridicate, duse în Slovacia și distruse câteva zile mai târziu se aflau și documente pe care polițiștii le-au cerut anterior în cadrul altei anchete suspiciuni de delapidare.
Peter Dörner conducea societatea agricolă de peste 30 de ani
Societatea Agricolă Frimont Palota a fost înființată în 1991 de foști membri ai C.A.P., care au ales să își exploateze terenurile în comun. Ideea inițială a fost una simplă și specifică tranziției de după 1990: localnicii își puneau laolaltă pământul, mijloacele și munca, iar societatea trebuia să funcționeze în beneficiul membrilor săi. În timp, însă, structura umană a societății s-a schimbat radical. Mulți dintre fondatorii inițiali au murit, iar în locul lor au rămas moștenitorii. Iar de atunci, Peter Dorner a devenit acționarul acestei societăți agricole.
Societatea Agricolă Frimont Palota este condusă încă din 1996 de Dorner Peter, care ocupă funcția de președinte și controlează Consiliul de Administrație, membrii acestuia fiind obedienți președintelui și cei mai mulți total ignoranți.
Deși inițial societatea avea sute de membri, astăzi mai sunt în viață poate mai puțin de 50 dintre fondatori. Moștenitorii celor decedați nu au primit calitatea de membri ai societății, iar valoarea părților sociale nu a fost niciodată stabilită oficial, în ciuda obligației legale.
Cu toate acestea, în cele mai multe cazuri, societatea a continuat să exploateze terenurile moștenite, plătind moștenitorilor sume ce pot fi descrise ca foarte mici în raport cu veniturile reale obținute din agricultură. Mulți dintre aceștia nici măcar nu știu că nu sunt asociați.
Dacă societatea va rămâne cu cel mult 10 membri în viață, va fi dizolvată de drept, patrimoniul acesteia urmând să se împartă între asociații existenți la momentul lichidării.
Cu ce se ocupa această societate agricolă ?
Societatea condusă de Peter Dorner efectua transferuri fără documente justificative. Raportul indică existența unor transferuri de bani între Frimont și MARK AGROPREST fără documente justificative și fără existența unor datorii reale. Iar, în unele cazuri, Frimont a acordat practic credit comercial firmei MARK AGROPREST, afectându-și propriile lichidități.
După 2015, cerealele produse de Frimont au fost depozitate în facilitățile MARK AGROPREST, iar facturarea și încasarea contravalorii mărfii se realizau cu întârzieri semnificative. Acest mecanism generând blocaje de numerar pentru societatea agricolă.
Avansurile și operațiunile prelungite în timp au deteriorat situația financiară a Frimont Palota
Un exemplu relevant este avansul de 140.000 de lei plătit de Frimont pentru cereale, sumă restituită abia după aproape trei ani. Textul sugerează existența unui mod de funcționare prin care Frimont ar fi fost folosită în mod repetat ca sursă de lichiditate și de finanțare pentru entități apropiate conducerii sale.
Societatea a înregistrat pierderi importante: aproximativ 650.000 de lei în 2023 și aproape 980.000 de lei în 2024. Aceste pierderi afectează direct valoarea părților sociale și, implicit, drepturile moștenitorilor asociaților decedați, care ajung să fie evaluați într-un moment nefavorabil.
În concluzie, Raportul de constatare al Parchetului evidențiază o serie de operațiuni comerciale și financiare care ridică semne de întrebare privind gestionarea patrimoniului societății și eventualul prejudiciu adus atât societății, cât și moștenitorilor asociaților acesteia.
S-au constatat diferențe uriașe între veniturile președintelui și cele plătite asociaților
Un martor cheie a declarat la un momendat dat că suspiciunile ei au început în momentul în care a comparat sumele primite de proprietarii de terenuri cu veniturile declarate de președintele societății pe vremea când era consilier local al comunei Sântandrei.
Spre exemplu, în anul 2010, pentru exploatarea unei suprafețe de cca 1,25 hectare, aceasta a primit aproximativ 200 de lei, adică circa 160 lei pe hectar. În același an însă, din declarația de avere depusă de Dorner Peter în 2011, rezulta că acesta a obținut venituri din agricultură de 612.952 lei pentru aproximativ 116 de hectare de teren. Adică de 26 de ori mai mult decât un proprietar „de rând”, deși erau aceleași culturi, realizate cu aceleași mijloace de producție aparținând societății agricole.
Ulterior, în același an Dorner Peter a achitat suma de 36.798 lei pentru cultivarea propriilor terenuri agricole către Frimont Palota, având astfel un beneficiu net de 576.154 lei. Această diferență majoră a ridicat semne de întrebare privind modul în care era gestionată producția agricolă și distribuirea profitului. Deși a solicitat explicații, s-a lovit de un refuz constant.
Astfel, într-o societate agricolă în care raportul de constatare a identificat, pe ani diferiți, facturi către persoana fizică Dorner Peter pentru care nu au fost găsite integral dovezi de înregistrare și plată, transferuri între Frimont și MARK AGROPREST fără documente justificative, credit comercial acordat firmei apropiate conducerii și o evidență a patrimoniului ținută defectuos, problema nu mai este doar dacă anumite acte au dispărut, ci ce anume ar fi putut ele demonstra în plus.
Prima acțiune penală suspecta gestionarea producției de către companie
În anul 2017, sătulă să mai ceară fără rezultat justificări privind calculul drepturilor cuvenite și explicații privind diferența uriașă de venituri realizată de președinte, martora al cărei nume este Maria Fernbach a depus o plângere penală solicitând verificarea modului în care erau administrate bunurile și producția societății agricole.
Avocații Mariei Fernbach susțin că, deși au solicitat în repetate rânduri efectuarea unor percheziții atunci când au constatat că se tergiversează predarea documentelor, organele de urmărire penală nu au dat curs acestor cereri. Conform legii, când o persoană refuză predarea unor probe în cadrul unei anchete se impune percheziția, dacă sunt date că le deține. Această lipsă de reacție a condus, în cele din urmă, la distrugerea documentelor care ar fi putut clarifica relațiile comerciale dintre societate și firma fiului președintelui.
Dosarul a fost însă clasat după ce anchetatorii au acceptat doar explicațiile și documentele depuse de conducerea societății, fără o minimă altă verificare. Ulterior închiderii dosarului, au apărut însă noi documente care au ridicat suspiciuni suplimentare privind tranzacțiile societății și au determinat o nouă sesizare penală.
Lipsa de reacție a autorităților a adus la distrugerea documentelor esențiale din dosar
Un element central al anchetei îl reprezentau avizele de însoțire a mărfii, documente obligatorii conform legii în vigoare al căror termen minim de păstrare este de 10 ani, acte care ar fi trebuit să permită verificarea trasabilității producției, a cantităților recoltate și transportate, mai ales că societatea agricolă ducea recolta din câmp direct în depozitul MARK AGROPREST S.R.L.
Potrivit procurorilor, începând cu ianuarie 2021, autoritățile au somat în mod repetat societății agricole predarea acestor documente considerate de anchetatori mijloace de probă într-o procedură judiciară penală. În loc să fie predate integral de președinte, acesta a tot amânat aducerea iar după un an a prezentat un document oficial de la Arhivele Naționale care aproba scoaterea din arhiva societății agricole a avizelor de însoțire mai vechi de 2 ani și distrugerea lor.
S-a constatat ulterior că președintele Dorner Peter, imediat după ce organele de anchetă au dispus predarea înscrisurilor, a pus în mișcare un întreg mecanism infracțional menit să îi permită distrugerea probelor cu o acoperire aparent legală, angrenând funcționari din cadrul Serviciului Județean al Arhivelor Naționale.
În acest scop a numit o comisie în cadrul societății agricole care a întocmit o lucrare de selecționare și scoatere din arhivă a documentelor cu termen legal de păstrare expirat. A menționat în lucrare un termen incorect de păstrare a avizelor de 2 ani în loc de 10 ani, a inserat avizele la capitolul „documente tehnice” în loc de „documente contabile” și a înaintat lucrarea spre aprobare la Arhivele Naționale.
Funcționarii Arhivelor Naționale nu au mai verificat respectarea termenelor legale de păstrare a avizelor de însoțire, deși aveau această obligație, și au aprobat înlăturarea lor din arhiva societății, acestea fiind distruse ulterior printr-o societate de reciclare.
În schimb, în ancheta de delapidare s-a dispus clasarea, bazată pe inexistența faptelor. În legătură cu acuzația de distrugere de probe au fost cercetați și șeful Serviciului Județean Bihor al Arhivelor Naționale, Mihai Georgiță, alături de doi angajați ai instituției. Aceștia i-ar fi eliberat lui Peter Dörner o adeverință ce îi permitea scoaterea din arhiva societății agricole a avizelor mai vechi de 2 ani. Potrivit instanței, în cazul funcționarilor, procurorii au propus renunțarea la urmărirea penală. O soluție în acest sens va fi dată în luna septembrie de Judecătoria Oradea.
Dosarul penal a ajuns pe rolul Judecătoriei Oradea abia în acest an
După mai multe insistențe pentru efectuarea anchetei și schimbări de procurori, abia la finele lui 2024 un procuror a reluat activ cercetarea și a dispus trimiterea în judecată a lui Dorner Peter pentru distrugerea de înscrisuri.
Pentru anii 2010, 2011 și 2012, documentul arată că listele de inventar existente la dosar sunt completate olograf și nesemnate, astfel încât nu se pot stabili persoanele responsabile cu gestiunea societății sau componența comisiei de inventariere care a efectuat inventarierea la final de an. Așadar, pentru anii 2011 și 2012, raportul notează și că valoarea terenurilor înregistrate în balanța de verificare nu are corespondent în listele de inventar ale Frimont Palota.
Acest detaliu spune multe despre felul în care era administrată societatea. Într-o structură patrimonială serioasă, inventarul și gestiunea bunurilor nu sunt simple hârtii. Ele sunt garanția minimă că se poate ști cine răspunde, pentru ce bunuri și în ce stare se află acestea. Când tocmai aceste repere lipsesc sau sunt ținute într-o formă care nu permite identificarea responsabililor, orice discuție despre protejarea patrimoniului devine fragilă.
Deși aceste acte care permiteau verificarea trasabilității producției, a cantităților recoltate și transportate trebuiau să fie păstrate minim 10 ani, dar ele au fost distruse, ceea ce a dus la inculparea lui Dörner pentru distrugere de probe.
Ce a hotărât Judecătoria Oradea ?
Judecătoria Oradea l-a condamnat pe Peter Dörner la 10 luni de închisoare, cu suspendare pe un termen de supraveghere de 2 ani pentru participație improprie la sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri.
Pentru această acuzație, pe lângă condamnarea cu suspendare, președintele Frimont Palota a fost obligat să muncească 100 de zile în folosul comunității și să plătească 2.000 de lei, cheltuieli de judecată.
Astfel, în baza art. 94 alin. 2 Cod penal, dispune ca supravegherea executării măsurilor şi obligaţiilor stabilite în sarcina inculpatului să se efectueze de Serviciul de Probaţiune Bihor, care va sesiza instanţa de judecată în cazurile prevăzute de art. 94 alin. 4 Cod penal.
În baza art. 91 alin. 4 Cod penal, atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 din Cod penal, referitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Partajează acest conținut:
