SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Trei ani a ținut-o acasă pandemia pe Alina Maria Bălaj. Acum, tânăra care în acest timp s-a ocupat și de comunicare instituțională la Consiliul Județean Bihor spune că se întoarce să facă ce știe mai bine, acolo unde e cea de-a doua ei casă, la Roma. Și unde își definitivează un doctorat<Pe mine m-a “blocat” pandemia acasă, dar a fost o experiență interesantă și administrația publică în România, evident eu nu sunt formată în acest domeniu și am preferat să fac ceea ce am învățat. Dupa ce visele devin realitate, cauti să implinești vise noiMă întorc pe termen nelimitat la Roma întrucât colaborarea pe care o vom avea este pe termen lung…Comunicarea instituțională este comunicarea efectivă a organizatiei/instituției din care facem parte. Eu la Santa Croce mă voi ocupa de comunicarea unor proiecte de cercetare din mediul academic. Și mă voi ocupa și de cercetare implicit, dat fiind că îmi termin doctoratul.Tema doctoratului meu este “Comunicarea responsabilitatii femeii in Biserica si in societate”În occident “Biroul de presa” este înlocui de un “Birou de comunicare institutionala” care gestionează în mod organizat atât comunicarea internă cât și cea externă…Am petrecut ultimii 3 ani in Romania si am avut bucuria de a sta alaturi de familie si prietenii dragi in ultimul an. Au fost 3 ani plini de provocari pe toate planurile. Am inchis niste proiecte importante pe care tot le amanasem de ceva timp.Din toamna, începe un nou capitol acasa, la Roma, alaturi de colectivul Universitatii Pontificale Santa Croce, cea de-a doua familie a mea. Este o onoare, o bucurie si o mare responsabilitate misiunea ce mă așteapta pentru următorii ani>, spune Alina Balaj. Chiar dacă se duce ca acasă la Roma, gândul ei rămâne tot la România.
<Ma bucur ca las Romania frumoasa celor care se regasesc inca aici, dar ma bucur mai mult ca voi avea mereu “unde sa ma intorc”, cum spun cei din familia mea. Eu nu incurajez tinerii sa plece din tara, ci ii incurajez sa isi descopere misiunea si sa o urmeze, oriunde ar fi pe acest pamant. Distanta, azi, este irelevanta, pentru ca suntem mai aproape unii de altii decat am putea crede. Daca vom incerca sa depasim ideologiile patriotarde vom intelege cat de mare si frumoasa e lumea, toata lumea.
Cat despre mine, mereu aceeasi, plina de energie si curiozitati, bucuroasa sa va astept la Roma. Si cum imi spunea un taximetrist pe drum catre aeroport in urma cu ceva luni: “Roma iti da mult, dar iti cere mult.” Mie Roma mi-a dat mult peste asteptarile mele, iar acum e momentul sa ii ofer timpul si vocatia mea>, spune tânăra.
Este absolventă de Jurnalism. A lucrat ca jurnalist la Digi 24 alături de Anamaria Georgescu pentru emisiunea „Turist acasă”, la Radio Cireşarii și are apariţii în Jurnal Bihorean. Este absolventă de Jurnalism. A lucrat ca jurnalist la Digi 24 alături de Anamaria Georgescu pentru emisiunea „Turist acasă”, la Radio Cireşarii și are apariţii în Jurnal Bihorean. Alina Maria Bălaj face parte din acea categorie rară de oameni care trăiesc pentru ceea ce fac. Deşi foarte tânără, se bucură de faptul că a avut parte de interacţiuni cu îngeri păzitori, cu mentori adevăraţi, cu oameni care au inspirat-o, de „momente zero”, de acele momente în care sub influenţa altor oameni simţi nevoia să te restartezi, să te reinventezi, să evoluezi, să mai pui o cărămidă la ceea ce eşti ca om şi ca specialist.
Întotdeauna Alinei i-a plăcut să interacţioneze cu cei din jur, să fie activă în comunitatea din care provine, fiindcă a considerat că o comunitate cu cât e mai unită, cu atât e mai puternică.
Alina Bălaj spune că în acest timp a constatat că jurnalismul nu era tocmai ceea ce îşi dorea să practice, deoarece ea este mai aplecată spre detalii, îşi doreşte să caute să abordeze situaţiile din mai multe unghiuri, ceea ce a făcut-o să creadă că ar fi mai nimerit să se îndrepte spre cercetare. Fiindcă în timp ce se afla cu o bursă Erasmus la Academia Română din Roma, a simţit un fior de bucurie când a conştientizat că se află în posesia unor documente din studiul cărora putea să descopere lucruri noi, pe care foarte puţini oameni au privilegiul și curiozitatea să le ştie. În Biblioteca Naţională Centrală a Italiei a descoperit, spre exemplu, o revistă scrisă în limba română, o revistă greco-catolică scrisă în exil la Colegiul Pontifical Pio Romeno între 1962 şi 1978, o revistă care are şi cultură, şi literatură, şi istorie, şi teologie, un instrument al dizidenţei din perioada comunismului în care se milita pentru repunerea în drepturi a Bisericii Greco-Catolice. Pornind de la studiul acestei reviste, Alina Bălaj şi-a construit lucrarea de licenţă. Cu acest prilej, Alina spune că a avut parte de întâlnirea cu doi oameni minunaţi, care au susţinut-o, ajutând-o să-şi îndrepte greşelile atunci când a fost cazul. „Este vorba despre domnii profesori Ioan Laza şi Ioan Horga, de la care am învăţat enorm şi cărora le-am spus tot timpul că nu mă sperie să aud că-mi spun unde am greşit, fiindcă numai aşa cred că pot evolua”. ,Întâlnirile cu oamenii sunt «momentele zero», momentele care m-au readus de fiecare dată în prezent. Interesant este că acei oameni au fost cei care au crezut în mine şi care mi-au acordat creditul necesar spre a continua. Oameni care mi-au deschis porţi, de multe ori porţile sufletelor lor”, spune Alina Bălaj. Responsabilitatea îmi revine mie pe mai departe de a le fi recunoscătoare mereu şi de a deschide, la rându-mi, porţi către cei ce îşi doresc să crească. Cred că cel mai mult îmi doresc să pot oferi ceea ce aceşti oameni mi-au oferit mie, viitoarelor generaţii. Probabil acest parcurs va putea fi considerat un model de curaj şi dorința nelimitată de a creşte, de a cunoaşte, de a fi în definitiv un om simplu între oameni. Cred că solidaritatea este elementul-cheie care ne mai poate ţine uniţi într-o societate atât de fragmentată. Suntem diferiţi cu toţii, avem diferite percepţii despre viaţă, avem diferite modalităţi de a acţiona, dar cred că esenţiale sunt punctele comune. Sunt responsabilă, aşadar, în demersul de a duce această construcţie la bun sfârşit, iar ulterior să ajut la construcţiile celor ce vin din urmă”, crede Alina Bălaj.
Studiind la Roma, Alina şi-a propus să exploateze informaţia infinită din bibliotecile de acolo. Crede că se va axa pe ceea ce ar putea fi lucrarea sa de licenţă la Relaţii internaţionale, respectiv relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Vatican, cu tot ceea ce înseamnă puncte comune, dar şi controverse legate de drepturile omului. Tânăra spune că în acest studiu a pornit de la faptul că ideologia creştin-democrată, care se află şi la baza UE, s-a născut la Vatican.
„Totodată, urmând studiile europene, în Roma, am înţeles mai bine valorile acestei Uniuni. Am înţeles cât de importantă e aceasta unitate, această încredere între popoare, între oameni care sunt diferiţi, dar care au atât de multe în comun. Am înţeles ideile celor care au pus bazele proiectului european şi în acelaşi timp am ajuns să cred în ele„, spunea tânăra.
Partajează acest conținut:
