SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
De Sfânta Maria Mică sau Nașterea Maicii Domnului,la Cetea s-a sărbătorit aniversarea a 100 de ani de la construcția și darea în folosință a bisericii de piatră și lansarea ediției a III-a, revizuită și adăugită, a monografiei satului. Carte care este un adevărat act de identitate a satului Cetea, <rrealizată cu degete de înger și cu cerneluri academice,un eveniment editorial de certă probitate și profesionalism, o emblemă a spiritului care-l animă pe editorul și intelectualul fin care este Dl. Petru Mihancea. Că este o carte năzdrăvană despre un sat paradisiac din Ținutul Crișului Repede, acolo unde ideile și cuvintele se plimbă printre oameni în calești trase de fluturi pentru a creiona “stele fixe“ pe tărâmul “zăpezilor de altă dată”>, ;a cum explica Miron Blaga, consultantul artistic al cărții.
Prof. univ. emerit dr. Mihancea Petru, fiu al satului, a fost prezent și duminică pentru a prezenta cartea “100 de ani de la construcția și sfințirea bisericii de piatră din Cetea-Bihor, un sat pentru credință și lege străbună”. Părintele consilier eparhial Laurențiu Lazăr, prezent împreună cu primarul de Borod, Sorin Sarca, la eveniment spune că; “In această zi frumoasă de duminică, început de an bisericesc, venim la sfânta biserică să cuprindem toată puterea lui Dumnezeu și tot cuvântul Său, să ne spele tot interiorul ulciorului nostru, să ne umple cu lumina Sa și Maica Sfântă să ne dăruiască, cu bunătatea și binecuvântarea sa, tot ceea ce este de folos pentru mântuirea sufletului nostru”.
<De aproximativ 15 ani am aflat că în 1992, satul Cetea va împlini 600 de ani de atestare documentară. De atunci, în fiecare an, am visat realizarea acestei sărbători şi iată, visul a devenit realitate. Mulţumim, în primul rând, lui Dumnezeu că ne-a făcut să trăim aceste zile. Apoi, mulţumim tuturor celor care şi-au dat silinţa pentru realizarea sărbătorii, pe care Dumneavoatră îi ştiţi cu toţii. Sigur că acest lucru nu se putea realiza fără ajutorul tuturor sătenilor, care, şi de astă dată, au demonstrat că sunt oameni iubitori de locul unde s-au
născut, au dat dovadă de hărnicie, şi sunt, mulţi dintre ei, cei mai harnici, inteligenţi, dar şi întreprinzători de pe meleagurile depresiunii
Vadului şi Borodului. Acest lucru l-a repetat, şi nu o dată, unul dintre preoţii care au păstorit această colectivitate, popa Rocsin – cum îl numeau toţi cei care îl iubeau şi cu care dânsul era bun prieten. Nu am spus până acum vorbe în vânt: o demonstrează generaţiile care au trăit pe această vatră. Sigur că fiecare generaţie s-a afirmat într-un anumit domeniu, după preocupările specifice fiecărui secol. Doresc să subliniez realizările deosebite ale generaţiei secolului XX. Generaţia de la începutul secolului a participat la Marea Unire din
1918, aşa după cum aţi auzit din expunerea domnului conferenţiar dr. L. Borcea. Aceştia, după ce au venit din primul război mondial, s-au pus pe muncă, au adunat bănuţ cu bănuţ şi au cumpărat pentru ei şi urmaşii lor, o pădure şi o păşune, cum nu are nici un sat din împrejurimi. După cel de-al doilea război mondial, când li s-a luat pădurea şi
pământul, deşi au opus o rezistenţă deosebită, trăind zile negre în adâncul pădurii, cetenii, au înţeles că singura modalitate de a supravieţui este de a-şi da copiii la şcoală. Aceşti copii au dovedit inteligenţa cu care au fost înzestrate generaţii de-a rândul, de moşii şi strămoşii lor. Astfel, ani de-a rândul şcoala din Cetea, condusă cu multămăiestrie de învăţătorul Topai Gavril şi soţia sa Cristina, şi condusă în spiritul credinţei în Dumnezeu de către preotul Emil Bendorfeanu>, exxplica prof. univ. emerit dr. Mihancea Petru la lansarea primei edi’ii a monografiei.
;Duminică, 8 septembrie 2024, am participat, alături de preotul Vereș Alexandru, un sobor de preoți, credincioșii localității Cetea și numeroși fii ai satului, la aniversarea centenarului de 100 de ani de la ridicarea și sfințirea Bisericii de piatră Ortodoxe Cetea, totul prin buna organizare, cu sufletul, a doctorului Petru Mihancea!:, a spus primarul Sorin Sarca.
“În 1978, stând de vorbă și înregistrându-i pe cei nouă frați ai bunicii mele (cinci bărbați și patru femei), aflu că biserica de lemn din Cetea, construită din banii mitrăneștilor în 1713, este prima biserică construită în Cetea. Cred că au mai fost biserici în Cetea, dar nu am găsit nimic scris despre altele, construite anterior. După 1989, fiind la Cetea cu băiatul meu Petrișor Florin, care avea în jur de 10 ani, îi propun să ne urcăm în turnul bisericii actuale, să prindem bufnițele care cântau noaptea. Ne urcăm până la clopote. Eu nu am reușit, dar băiatul a reușit să urce pe schelele de sub clopote, unde, spune el, a fotografiat pe clopotul mic inscripția 1713 – clopotul de la biserica de lemn. Coborând, am observat un maldăr de hârtii la primul etaj al turnului. Ne-am dat seama că trebuie să fie niște acte ale bisericii. Săptămâna următoare îl invit la Cetea pe prietenul meu, cu care am lucrat amândoi în Aleșd – eu medic de circumscripție, iar dânsul profesor de istorie. Îi povestim și îi arătăm ce am văzut în turnul bisericii. Entuziasmat de cele auzite, îmi zice să iau caietele și registrele, să le duc la el, la Biblioteca Județeană ‘Gheorghe Șincai’, unde era director. Am umplut doi saci cu hârtiile din maldărul de hârtii. Erau și niște bonuri scrise de mână, pe care nu le-am luat. Vom vedea mai târziu că erau bonuri date de cetățenii din Cetea, care au mers pe litoralul Mării Negre, unde au făcut strângere de bani pentru proiectul lor de a construi o biserică nouă de piatră. Timp de doi ani, prietenul meu Liviu Borcea a lucrat pe aceste hârtii. Când a fost gata, i-a povestit totul P.S.S. Ioan Mihălțan, episcopul Oradiei, care l-a sfătuit să scrie despre Cetea-Bihor o carte. Dar de unde bani? În Cetea avem un campion mondial la lupte libere, Petru Venter, care locuia în Sibiu. Domnia sa avea bani din premiul mondial și cunoștințe la Mitropolia din Sibiu, care a acceptat să tipărească o monografie a satului Cetea”,explica doctorul Petru Mihancea.
Apoi dr.Mihancea a prezentat cartea structurata pe 14 capitole, de la Istoric, Schisma religioasa din Transilvania, facand popasuri prin istoria satului romanesc, Cetea din Bihor; pana la lista preotilor care au slujit in biserica, etc. A fost interesant, ca sa auzim despre aparitia familiilor cu nume Mihancea in zona; ca satul Cetea a dat 27 de medici tarii; ca pe vremuri satul avea cele mai multe palincarii si pruni pe cap de locuitori.
Partajează acest conținut:
