Percheziții în Bihor și alte patru județe: procurorii investighează posibile scurgeri de informații legate de subiectele de la Bacalaureat

Bihorul intră în prim-planul uneia dintre cele mai sensibile anchete deschise în jurul Bacalaureatului 2026: un dosar penal care vizează suspiciuni privind divulgarea unor informații secrete de serviciu sau nepublice, în scopul fraudării examenelor.

În dimineața zilei de vineri, 3 iulie 2026, județul Bihor s-a aflat printre cele cinci județe în care anchetatorii au descins simultan, alături de Alba, Arad, Cluj și Sibiu, într-o acțiune de amploare coordonată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba.

Potrivit datelor comunicate public, perchezițiile au vizat 47 de locații, toate aflate la domiciliile unor persoane fizice, fără calitate specială. Formula folosită de anchetatori este importantă, deoarece arată că, în această etapă, acțiunea nu este prezentată ca fiind îndreptată împotriva unor instituții de învățământ sau a unor persoane indicate oficial ca având funcții în sistemul educațional, ci împotriva unor persoane fizice aflate în aria de interes a procurorilor. Ancheta rămâne însă într-o fază în care se discută despre suspiciuni, probe în curs de administrare și ipoteze de lucru ale organelor judiciare, nu despre vinovății stabilite.

Ce investighează procurorii

Dosarul instrumentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice. În centrul anchetei se află ipoteza că informații care ar fi trebuit să rămână confidențiale ar fi putut fi transmise înainte de momentul legal al susținerii probelor, cu scopul de a facilita fraudarea Bacalaureatului.

Este vorba despre un tip de suspiciune cu miză majoră. Bacalaureatul nu este doar un examen de final de liceu, ci un mecanism național de certificare, selecție și acces către învățământul superior. De aceea, orice posibilă divulgare a subiectelor, a variantelor de rezervă sau a unor informații legate de conținutul probelor poate produce efecte în lanț: avantaj nelegal pentru unii candidați, prejudicierea celor care susțin examenul corect, decredibilizarea procedurilor de securizare și presiune suplimentară asupra instituțiilor care gestionează evaluarea națională.

Cum s-au desfășurat perchezițiile

Acțiunea din 3 iulie 2026 a fost pusă în aplicare de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, împreună cu organele de cercetare penală din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Alba, prin Serviciul de Investigare a Criminalității Economice. Alegerea acestei structuri de poliție judiciară arată că ancheta are o componentă care depășește simpla abatere disciplinară sau încălcarea regulilor de examen, fiind tratată ca o posibilă faptă penală cu mecanisme de organizare, comunicare și transmitere a unor informații cu regim nepublic.

În teren, anchetatorii au avut sprijinul mai multor structuri de poliție. Din Alba au participat, pe lângă polițiștii de la criminalitate economică, și structuri ale Serviciului de Investigații Criminale, Serviciului de Ordine Publică, Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, precum și Serviciului pentru Acțiuni Speciale. Sprijinul s-a extins și către județele Arad, Hunedoara, Bihor, Cluj și Sibiu, iar la operațiune au participat și grupări de jandarmi din Alba și Cluj.

Un examen aflat deja sub presiune

Bacalaureatul 2026 s-a desfășurat într-un climat în care Ministerul Educației a raportat deja mai multe tentative de fraudare. La proba la alegere a profilului și specializării, susținută pe 2 iulie, peste 121.000 de candidați au fost prezenți, iar 13 au fost eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă. La proba scrisă de Limba și literatura română, desfășurată pe 29 iunie, au fost eliminați 22 de candidați, iar la proba obligatorie a profilului, Matematică sau Istorie, alți 18 absolvenți au fost eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

Aceste date conturează fundalul în care apare ancheta procurorilor. Sistemul de examen se confruntă nu doar cu metode clasice de copiere, ci și cu forme tot mai sofisticate de fraudă, inclusiv folosirea unor dispozitive electronice greu de observat. Ministrul Educației, Mihai Dimian, a vorbit public despre tentative de fraudare identificate și oprite de supraveghetori, inclusiv prin utilizarea unor dispozitive precum ochelari prevăzuți cu camere video și inteligență artificială.

Reacția Ministerului Educației

După anunțul perchezițiilor, ministrul Educației a transmis un mesaj în care a apreciat activitatea polițiștilor și procurorilor implicați în cercetările Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba. Mihai Dimian a subliniat că integritatea examenelor este esențială pentru încrederea în educație și a transmis că regulile de corectitudine nu pot fi negociate.

Mesajul are o miză instituțională clară. În orice examen național, suspiciunea de fraudă produce efecte dincolo de persoanele cercetate. Ea poate alimenta neîncrederea în rezultate, poate genera presiune asupra comisiilor de examen și poate pune sub semnul întrebării efortul candidaților care au respectat regulile. De aceea, reacția Ministerului Educației încearcă să transmită că sistemul nu ignoră aceste riscuri și că autoritățile judiciare sunt implicate atunci când apar indicii de natură penală.

Calendarul probelor și miza rezultatelor

Probele scrise ale Bacalaureatului 2026 au început pe 29 iunie, cu Limba și literatura română, au continuat pe 1 iulie cu proba obligatorie a profilului, Matematică sau Istorie, și pe 2 iulie cu proba la alegere a profilului și specializării. Pe 3 iulie, în aceeași zi cu perchezițiile, era programată proba la Limba și literatura maternă pentru candidații care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale.

Primele rezultate sunt așteptate pe 7 iulie, până la ora 12.00, iar rezultatele finale urmează să fie publicate pe 13 iulie, după etapa contestațiilor. Tocmai apropierea acestor termene face ca ancheta să fie urmărită cu atenție. Candidații au nevoie de certitudinea că notele reflectă pregătirea reală și că nimeni nu a beneficiat de informații privilegiate. Profesorii au nevoie de protejarea credibilității muncii lor, iar instituțiile au obligația de a arăta că procedurile de securitate funcționează sau, dacă au fost vulnerabilități, că acestea sunt identificate și corectate.

Ce urmează în anchetă

După percheziții, procurorii urmează să analizeze materialele ridicate și să stabilească dacă suspiciunile inițiale sunt confirmate de probe. În funcție de rezultatul acestor verificări, ancheta poate continua prin audieri, expertize ale dispozitivelor electronice, verificarea comunicațiilor sau alte acte procedurale.

Deocamdată, nu au fost comunicate public eventuale măsuri preventive, calitatea procesuală a persoanelor vizate sau existența unor acuzații individualizate.