Joan Șofron, artistul care a predat la Facultatea de Arte Oradea, cariera spectaculoasa. A semnat cu China State Construction Engineering și lucrează în proiecte mari de construcții guvernamentale și proiectarea fațadelor zgârie-norilor

Joan Sofron locuiește și lucrează acum în Paderborn și Palma, Mallorca. Spune ca după 40 de ani de dializa a devenit cel mai bătrân pacient de dializă din lume. A ajuns în Germania la 18 ani în ultima secunda când iei mai putea salva viață. Talentat și autodidact s-a remarcat rapid în Germania. Artistul, care a fost profesor asociat la Facultatea de Arte din Oradea, e recunoscut azi în toată lumea pentru viziunea și transpunerea artistica.

„Sătmăreanul nostru Ionică Șofron, cunoscut artist la nivel mondial, și-a lansat o carte care îmbină pictura cu filozofia vieții. Merită să urmăriți măcar imaginile pentru cei care nu stăpânesc germana! Ca în multe cazuri, din păcate, valoriile noastre sunt mai apreciate de alții!”, a anunțat cunoscutul jurnalist sătmărean Victor Constantinovici.

Este designer și artist român. Joan Sofron a devenit cunoscut în special pentru designul său de fațade mari de unități industriale și clădiri comerciale.După ce a absolvit liceul de filologie și istorie din Satu Mare, Joan Sofron s-a mutat în Germania în 1984. Ca artist autodidact, Sofron a lucrat ca artist independent din 1985. După un stagiu în design la școala de pictură/atelierul de artă Doris Stanke din Lage/Lippe, Sofron a lucrat la diverse agenții de publicitate înainte de a reveni la munca independentă. Din 1999, Sofron a lucrat câțiva ani, ca profesor invitat de design și artă, la Universitatea din Oradea din România. Din 2008 până în 2009, Joan Sofron a predat managementul proiectelor de design la Fachhochschule des Mittelstands (FHM) din Bielefeld.În calitate de designer, Sofron lucrează la nivel internațional, în special pentru marile companii industriale. Motivele și desenele sale pot fi găsite pe nenumărate produse de zi cu zi, de la perne la covorașe, de la căni și cartele telefonice până la sisteme de ghidare logistică.

Sofron activează și în domeniul arhitecturii și dezvoltă concepte spațiale. Și-a proiectat propria casă, dar și fațade la scară largă ale unor mari unități industriale și clădiri comerciale.

În colaborare cu Thyssen Krupp Steel Europe, Sofron a dezvoltat fațada decorativă „Kamelio JS” si a semnat lucrări pentru companii precum OBI, Nobilia, Fresenius, Sixt, Homag și Streif.

Potrivit lui Ioan Sofron, un impact extern vizual-estetic este foarte important pentru companii nu doar pentru reprezentarea externă, ci și pentru imagine și joacă un rol din ce în ce mai important. În proiectele sale pentru companii, artistul gestionează echilibrul dintre transmiterea identității corporative, a filozofiei și tradiției unei companii și a stilului său inconfundabil.Design-urile semnat de Ioan Sofron sunt omniprezente astăzi, în piscine, clinici, restaurante, hoteluri, magazine de mobilă, spații de locuit în medii private și de afaceri. Arta sa arhitecturală modelează clădiri în multe orașe din Germania. În 2015, Joan Sofron a semnat un acord de cooperare cu compania chineză China State Construction Engineering (CSCEC). Mai exact, este vorba despre cooperarea în proiecte mari de construcții guvernamentale și proiectarea fațadelor zgârie-norilor.

Lucrările artistului Joan Sofron se află în colecții publice și private. Presa din Germania scria ca Porsche Center Paderborn prezenta lucrări ale artistului, designerului, vizionarului Joan Sofron.

„Dar cum vine un astfel de artist la Porsche? Această legătură a început în 1992, când s-au întâlnit artistul Joan Sofron și Gerhard Dechow, pe atunci director general al Porsche Center Paderborn. Artistul a fost invitată la un eveniment Porsche organizat de Dechow pe pista de curse din Zolder, Belgia. Cei doi bărbați, care erau entuziasmați de mașinile sport, au început să vorbească și, dezinvolt, Sofron a vorbit despre satul natal din Transilvania și despre arta sa. Dechow a devenit curios și l-a vizitat pe artist în atelierul său. Lucrările i-au plăcut atât de mult încât a comandat o lucrare de artă Porsche și, în cele din urmă, a organizat prima expoziție de artă a artistului la Porsche Center Paderborn, care a fost numit cel mai bun centru Porsche din Germania în 1999.Cei doi au păstrat legătură, iar Dechow s-a gândit că este timpul să prezinte o altă expoziție de artă cu artistul de excepție. Dechow s-a retras de mult din afacerile de zi cu zi. El este încă conectat la Porsche Center Paderborn și este disponibil să împărtășească experiențele sale cu clienții și angajații. Așa a reușit să-l inspire pe actualul director general al Porsche Center Paderborn, Thomas Meyer, cu „ideea sa de artă”.
„Prof. Sofron este o figură carismatică, arta sa este puternică și este imediat recunoscută. „Este ceva ce avem în comun cu modelele Porsche”, spune Thomas Meyer. „Suntem încântați să putem crea această armonie cu marca Porsche ca parte a unei expoziții de artă, iar lucrările de artă vor fi expuse în casa noastră din Paderborn ”, continuă Meyer.Expoziția de la Porsche Center Paderborn este ceva cu totul special pentru că în ultimii ani Joan Sofron s-a dedicat exclusiv proiectelor artistice de anvergură, cum ar fi proiectarea de fațade și proiecte de amenajare interioară în țară și în străinătate, iar ultima sa expoziție majoră de lucrări a fost cu zece. cu ani în urmă.
Scrisul lui de mână este inconfundabil, imaginile par atemporale și proaspete. Sunt compoziții colorate care
urmează principiile de design geometric-tehnic cu structuri abstracte, zone colorate, linii și forme geometrice de bază, imbogățite cu litere caligrafice”.

Erau anii 1970 - în satul meu natal, Transilvania, România. Aveam  atunci
7 ani. Mă jucam cu prietenii mei la iazul din sat, afară erau -20 de grade. 
Tovarășului mai în vârstă i-a venit ideea: „Cine își scoate hainele și sare în iaz ia
Am dat o bomboană cu caramel.” Erau foarte căutate în acel moment și am fost imediat acolo,
am făcut un cerc în stratul de gheață. Apoi a început valea mea de lacrimi...
Insuficiență renală la 18 ani, șanse de supraviețuire în România practic zero. Cu noroc, am venit în Germania în ultima secundă. Am trei transplanturi,  unul dintre ele chiar de la mama mea, toate respinse. 40 de ani
dializa - Sunt cel mai bătrân pacient de dializă din lume. 19 operații, aproximativ 15.000 de înțepături, singurătatea, setea, depresia. Dar mai presus de toate, frica de moarte. Pe atunci, în 1984
speranța de viață a unui pacient cu dializă era de aproximativ 4,5 ani. 4 ani spitalizare,
dacă adunați tot timpul petrecut în spitale. Dacă supraviețuiești unei peritonite severe, șansele tale de supraviețuire sunt bune la aproximativ 10%. Am început dializa la 18 ani și acum am aproape 60 de ani.
Când cineva mă întreabă vârsta mea, spun: «Mă apropii de 83 de ani, dar simt
ca eu am 30." „Oh, n-aș fi bănuit că ai mai mult de 75 de ani.” Întotdeauna râd și mă distrez..

Pe scurt. Un lucru pe care l-am învățat este că fiecare șut în fund este un pas incinte. Oricine a fost pe fundul mării nu se teme de bălți mici.  Dragostea poate da numai dragoste. Stiu că viața mai are ceva de oferit...
 Apropo, încă nu am primit bomboana cu caramel...", a povestit Joan Șofron în cartea la care a lucrat 5 ani.