SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Tribunalul Militar Cluj a achitat doi jandarmi trimiși în judecată pentru purtare abuzivă, după ce în august 2024 l-au imobilizat și lovit cu tonfa, cu pumnii și cu picioarele pe un bărbat dintr-o localitate din județul Brașov, cauzându-i leziuni care au necesitat 16-18 zile de îngrijiri medicale. Instanța a concluzionat însă că folosirea forței a fost justificată și proporțională, iar leziunile suferite nu demonstrează automat existența unui abuz. Magistrații au stabilit că subofițerii au acționat conform procedurilor legale de imobilizare în cazul unui cetățean recalcitrant care a refuzat legitimarea și a încercat să fugă.
De unde a început conflictul ?
Cazul care a fost soluționat în primă instanță la data de 3 iunie 2026, își are originea într-un incident petrecut pe 20 august 2024 în localitatea Feldioara, județul Brașov. Potrivit dosarului, o fetiță fusese lovită accidental cu o minge de un băiețel, iar tatăl acesteia a reacționat agresiv, declanșând un scandal și adresând injurii părinților copilului.
Doi jandarmi, un plutonier și un sergent-major, au fost solicitați să intervină într-un parc pentru copii, unde izbucnise un conflict.
Bărbatul a fost bătut la secția de poliție de cei doi jandarmi. Parchetul Militar i-a reținut pe jandarmii pentru 24 de ore
La sosirea echipajului de jandarmi, bărbatul a refuzat să se legitimeze și a adoptat o atitudine agresivă și provocatoare față de militari. Conform declarațiilor consemnate în dosar, acesta i-a amenințat pe jandarmi că „îi va dezbrăca de haina militară”. Ulterior, bărbatul a încercat să părăsească zona și a fugit către clădirea în care funcționează Postul de Poliție Feldioara.
Acolo, cei doi jandarmi l-au ajuns din urmă și l-au imobilizat. Bărbatul a sunat la 112 imediat după incident și a reclamat că a fost bătut, a fost consultat de un echipaj al ambulanței, pe care însă l-a refuzat, și s-a prezentat a doua zi la UPU și ulterior la medicul legist, de unde a obținut un certificat medico-legal ce consemna leziuni produse prin loviri cu corp dur și corp dur alungit.
În urma plângerii, Parchetul Militar a dispus trimiterea în judecată a celor doi jandarmi pentru purtare abuzivă. În faza de urmărire penală, aceștia au fost chiar reținuți pentru 24 de ore.
Medicul nu a observat urme imediat după incident
Un detaliu care a cântărit greu în decizie a fost faptul că, imediat după incident, personalul medical aflat în aceeași clădire nu ar fi observat urme vizibile de violență.
Bărbatul bătut ar fi refuzat transportul la spital, deși solicitase ambulanța, iar examinarea medico-legală a fost realizată abia în ziua următoare. Totodată, instanța a arătat că există dubii privind momentul exact și modul în care au fost produse toate leziunile invocate.
Ce a reținut instanța în această cauză ? Judecătorii au opinat că ,,simpla existență a leziunilor nu înseamnă automat abuz”
Tribunalul Militar Cluj a reținut că persoana vătămată „a avut un comportament necorespunzător în spațiul public, tulburând liniștea și ordinea publică”, a refuzat să se legitimeze la solicitarea legală a jandarmilor, a adresat injurii și amenințări, inclusiv că îi va „dezbrăca de haina militară”, după care a fugit. Instanța a apreciat că, în aceste condiții, jandarmii „sunt obligați să acționeze, în sensul să procedeze la imobilizarea și mai apoi identificarea părții civile”.
Referitor la existența leziunilor putea sugera, formal, elementele unei infracțiuni de purtare abuzivă, instanța a subliniat că „din ansamblul probator rezultă că persoana vătămată a opus rezistență fizică la încătușare, context în care inculpații au utilizat forța pentru a o imobiliza”, iar „intensitatea acestora a fost direct proporțională cu nivelul de opoziție manifestat”.
Martorii au declarat că bărbatul nu prezenta urme vizibile de violență imediat după incident și că a refuzat transportul la spital. În aceste condiții, instanța a apreciat că faptele comise de jandarmi nu întrunesc elementele unei infracțiuni, fiind incidente dispozițiile referitoare la existența unei cauze justificative. Instanța a mai reținut că jandarmii nu aveau posibilitatea să cunoască motivele pentru care bărbatul fugea și aveau obligația legală de a-l urmări, opri și identifica.
De asemenea, Tribunalul Miltar Cluj a invocat și metodologia internă a Jandarmeriei, care prevede că, în cazul persoanelor care nu cooperează, aplicarea procedeelor regulamentare de imobilizare poate produce leziuni inclusiv la nivelul coastelor și spatelui. Cel mai probabil, mijlocul de probă cheie din acest dosar a fost un monitor de intervenție din cadrul Jandarmeriei, audiat ca martor care a explicat în proces că procedurile standard de imobilizare pot produce leziuni, mai ales în zona coastelor și spatelui, atunci când persoana vizată opune rezistență.
Instanța a invocat inclusiv jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia utilizarea forței de către agenții statului poate fi legală dacă este strict necesară și proporțională cu scopul urmărit. În acest caz, judecătorii au apreciat că jandarmii și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu și au intervenit pentru legitimarea și imobilizarea unei persoane recalcitrante care refuza să se conformeze somațiilor.
De ce a decis instanța achitarea celor doi jandarmi ?
Tribunalul a achitat ambii jandarmi în temeiul art. 16 din Codul de procedură penală, reținând că fapta este justificată potrivit art. 21 din Codul penal, care prevede că nu constituie infracțiune fapta constând în îndeplinirea unei obligații impuse de lege, cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de aceasta.
Analizând întregul material probator, inclusiv declarațiile medicilor și asistentelor aflate în clădire la momentul incidentului, Tribunalul Militar Cluj a concluzionat că intervenția jandarmilor a fost legală și justificată.
De asemenea, instanța a respins și acțiunea civilă prin care bărbatul solicita 50.000 de euro daune morale și 5.950 de lei daune materiale, constatând că, în absența unei fapte ilicite dovedite, nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Soluția pe scurt:
În baza art. 396 alin. 5 Cod de procedură penală, art.16 alin.1 lit.d C.pr.pen. rap. la art. 21 al.1 C.p. achită pe inculpaţii : – plt. ###### ###### ###### (fiul lui ##### şi #######, născut la data de ##########, în #### ####, jud. ######, domiciliat în sat Râşeşti, #### ########, str. Basarabiei nr. 82, #### ######, CNP #############) pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă, prev. de art.296 alin.1 și 2, rap. la art.193 alin.1, 2 și 21 lit. d C.pen; şi – sg. maj. #### ######### (fiul lui ####### ###### şi #### #####, născut la data de ##########, în #### ######, #### ######, domiciliat în sat Rotbav, #### #########, nr. 268, #### ######, CNP #############), pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă, prev. de art.296 alin.1 și 2, rap. la art.193 alin.1, 2 și 21 lit. d C.pen., ambii din cadrul I.J.J. ######
Instanţa constată că faţă de inculpaţi a fost dispusă măsura reţinerii pe o durată de 24 de ore, din data de 08.11.2024, iar ulterior s-a luat de către procuror, măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 11.11.2024, măsură ce nu a mai fost prelungită.
În temeiul art. 397 alin. 1 din Codul de procedură penală, respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă ######## ###### ##### (domiciliat în sat #########, #### ######## ### ##, ### ##, ### #, ####, ####, jud. ######, CNP #############).
În baza art. 275 alin. (3) C.p.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţată, azi 03.06.2026, prin punerea hotărârii la dispoziţia inculpatului şi a procurorului militar, prin mijlocirea grefei instanţei.
Partajează acest conținut:
