Ilustrul profesor bihorean Mircea Bertea pentru edupedu.ro: Subiecte accesibile, de rutină, adică posmagi aproape muiați pentru participanții la Evaluarea Națională, proba de Limba și literatura română

Prima remarcă: multitudinea sarcinilor de lucru (17, plus compunerea, care de fapt nu e compunere), fără a fi însă prea multe și fără a face imposibilă încadrarea în timpul regulamentar de examen, la această probă de început a evaluării naționale pentru elevii claselor a VIII-a din școlile românești, promoția 2024. 

A doua remarcă: subiecte și sarcini accesibile, uneori prea accesibile (ex. sarcinile de la Subiectul I. A 1-5, sarcini de nivelul clasei a IV-a). De altfel, elevii înșiși au spus și au recunoscut acest lucru!

A treia remarcă: tipar cunoscut din evaluările anilor anteriori, exersat și asumat, atât la clasă, cât și la (suntem siguri!) meditațiile particulare.

A patra remarcă: șablon cât încape (8 sarcini de tipul ”Scrie în casetă”), elementele de șablon și ghidare fiind prezente inclusiv la așa-zisa ”compunere” de la Subiectul al II-lea în care elevilor li s-a cerut să scrie compunerea notând, prezentând, precizând, corelând…  etc.

A cincea remarcă: aceeași lipsă de interes a celor care au redactat subiectele și baremele de corectare pentru scrierea corectă, pentru claritatea ideilor, pentru ortografie și punctuație, pentru care se acordă și în acest an doar câte un punct, în baremele de corectare, menținându-se precizarea de paradox absurd că pentru lizibilitate se acordă 1 punct, criteriu și punctaj care ar trebui să dispară din bareme, conștientizându-se absurdul situației în care unui elev cu o scriere ilizibilă ar trebui să-i scazi doar un punct și, în absurdul situației, celelalte 89 (pentru că 10 sunt din oficiu) să le evaluezi cum?! din moment ce scrisul este ilizibil (!!!). Vă reamintesc că vorbim și scriem despre proba de Limba și literatura română la o evaluare națională în România anului 2024! 

Am scris și am vorbit despre această absurditate și în anii trecuți și e de mirare că nu s-a putut înlocui criteriul de lizibilitate (care de fapt, nu ar trebui să fie criteriu, ci condiție obligatorie a unei lucrări și să nu se puncteze, fiind subînțeles) cu sintagma ”estetica lucrării”!  

În rest, ar mai fi de observat câteva inadvertențe din punctul de vedere al proprietății termenilor utilizați și al formulărilor din cerințe și barem (ex.: La Subiectul I, A 1: ” Scrie în casetă doi termeni care fac parte din câmpul lexical al naturii” s.n., MB, știindu-se că natura nu are ”câmp lexical”, pentru ca nu folosește cuvinte, ci cuvântul natura are un asemenea câmp!, apoi, tot la Subiectul I, B 1. ”Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Conțin diftong ambele cuvinte din seria”: s.n., MB, știindu-se că nu cuvintele conțin diftongi, ci silabele! Tot la B, punctul 5: ”Selectează, din fragmentul următor, trei verbe la moduri diferite, pe care le vei preciza.” Verbele sau modurile trebuiau precizate? Baremul zice că modurile, desigur!). Aș mai adăuga că, inclusiv la compunere, care ar trebui să încurajeze originalitatea și subiectivitatea , ghidajul este prea evident, așa ca să nu ne mai mirăm de recentele recomandări PISA care insistă pe nevoia de cultivare a originalității și creativității și în educația românească!

Aș mai preciza doar că am rezerve serioase și în legătură cu afirmațiile și observațiile scriitorului și profesorului Radu Vancu, pe care îl prețuiesc, de altfel, afirmații referitoare la nevoia de texte la EN din scriitori contemporani ”pentru a arăta elevilor că literatura nu este neapărat un discurs muzeal”, zice el, din două motive, zic eu:

1. Pentru că la EN de la clasa a VIII-a nu se evaluează și nici nu se poate vorbi de o evaluare propriu-zisă la literatura română (Asta o facem în liceu și Radu Vancu la facultate);
2. Pentru că un scriitor adevărat, de valoare, a fost și va fi contemporan (prin opera sa) cu toate generațiile, după cum Shakespeare, Eminescu sau Blaga sunt, fără îndoială contemporanii noștri. Precum și Ana Blandiana sau Mircea Cărtărescu, spre exemplu, desi, nu sunt sigur că elevii noștri de la EN de astăzi ar fi fost mai norocoși și mai fericiți cu texte din Cărtărescu sau Blandiana, spre exemplu. Ce ziceți?
3. Mircea Bertea este profesor doctor, expert în educație. Președinte al Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice (ANCLP) din România. Membru al Centrului Internațional de Cercetări și Studii Transdisciplinare (CIRET) Paris.Este unul cu care Bihorul ar trebui să se mândrească chiar dacă face istorie la Cluj. Mircea Bertea s-a născut la Tulca, a fost elev la Iosif Vulcan și spune că toată viața și-a petrecut-o în școală.