„Cel mai mare specialist al lumii în Dracula”, întâlnire cu orădenii

Profesorul Matei Cazacu este considerat „cel mai mare specialist al lumii în Dracula”, lui îi datorăm descoperirea casei, din Sighișoara, în care, la 1431, s-a născut Vlad Țepeș și tot el este autorul volumului „Dracula”, carte tradusă până acum în zece limbi. Stabilit din Franța, din anii `70 ai secolului trecut, prof. univ. dr. Matei Cazacu este directorul emerit de cercetări al Centre National de la Recherche Scientifique din Paris, autor a 25 de cărți și peste o sută de studii istorice.Conferința susținută de prof. Matei Cazacu, marți – 10 decembrie 2024, în Aula Magna a Universității din Oradea, a purtat titlul: „De la Vlad Țepeș la Dracula – avatarurile unui prinț român între Orient și Occident”.

Rostind cuvântul de introducere pentru oaspetele Universității din Oradea, prorectorul instituției, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a spus că pentru instituția pe care o reprezintă „este o mare bucurie să-l aibă ca invitat pe profesorul Matei Cazacu”.

La rândul său, decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa a făcut o trecere prin timp, de la Vlad Țepeș la Nicolae Ceaușescu, remarcând pasiunea dictatorilor pentru modelele istorice sângeroase.„Tiranii își caută mereu astfel modele”, a încuviințat prof. Matei Cazacu, amintind de fascinația lui Stalin pentru Ivan cel Groaznic.

Istoricul francez de origine română a propus publicului un exercițiu de destructurare a imaginii celui care a fost Vlad Țepeș – Dracula. În acest sens, prof. Matei Cazacu a explicat cum cercetările sale i-au relevat cinci perspective diferite asupra imaginii domnului român. Dracula, cel cunoscut în spațiul german, prin intermediul unor informații „adunate cu lopata, în ceea ce a fost prima utilizare a tiparului în scopuri propagandistice, o cronică apărută în 1463, probabil la Viena, care era un catalog al ororilor atribuite lui Țepeș”. O a doua imagine este cea consacrată de Mihail Kogălniceanu, în „Istoria românilor”, unde Vlad Țepeș apare drept „cel mai mare ocrotitor al creștinilor”. Cea de a trei ipostază este cea în care Țepeș a fost cunoscut la curtea otomană, ca „erou al unei adevărate revoluții sociale, marea sa idee fiind să lichideze vechea nobilime, înlocuită cu oameni noi”. Ar mai fi imaginea lui Vlad în spațiul rusesc, modelul „autoritar, dornic să își impună voința. Un domn autocrat, care foarte probabil l-a influențat și pe Ivan cel Groaznic”. Și, în cele din urmă, chipul contelui vampir, așa cum a fost descris de autorul celebrului roman „Dracula”, Bram Stoker.

În concluzie, ca urmare a „lungii sale coabitări cu Dracula”, începută în anii în care își pregătea licența în istorie, la sugestia profesorului său Dinu C. Giurescu, prof. Matei Cazacu consideră că Dracula că „este românul cel mai cunoscut pe plan mondial, alături de Ceaușescu”.