Calitatea de persoană vătămată în cazul infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos săvârșite în legătură cu contul bancar | Practică neunitară

În perioada 31 octombrie-1 noiembrie 2024 a avut loc, online, Întâlnirea președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, dedicată discutării aspectelor de practică neunitară în materia dreptului penal și procesual penal ocazie cu care a fost soluționată și problema referitoare la calitatea de persoană vătămată în cazul infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, prev. de art. 250 alin. 1 C.pen., săvârșite în legătură cu contul bancar al unei persoane.

Titularul sesizării a arătat, în esenţă, că în practica judiciară a Tribunalului Cluj s-a pus problema dacă în cazul infracţiunii efectuare de operaţiuni financiare în mod
fraudulos, prev. de art. 250 alin. 1 C.pen., săvârşite în legătură cu contul bancar al unei persoane, calitatea de persoană vătămată aparţine unităţii bancare la care a
fost deschis contul bancar sau titularului contului bancar.

În opinia INM, cu titlu preliminar, trebuie precizat că va fi analizată strict ipoteza în care unitatea bancară la care este deschis contul bancar vizat de operațiunile ilicite menționate la art. 250 alin. 1 C.pen. este și emitent al instrumentului de plată fără numerar și a datelor de identificare ale acestuia folosite în mod fraudulos.

Apreciem, în concordanță cu opinia titularului sesizării, că în cazul infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 250 alin. 1 şi 2 C.pen. săvârșite în legătură cu contul bancar al unei persoane, au calitatea de persoană vătămată atât titularul contului bancar cât și unitatea bancară la care a fost deschis contul. Astfel, potrivit art. 250 alin. 1 C.pen., efectuarea unei operațiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, valoare monetară sau monedă virtuală, prin utilizarea, fără consimțământul titularului, a unui instrument de plată fără numerar sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Conform art. 180 alin. 1 C.pen., prin instrument de plată fără numerar se înțelege un dispozitiv, un obiect sau o înregistrare, protejat, respectiv protejată, material ori nematerial, respectiv materială ori nematerială, sau o combinație a acestora, altul, respectiv alta decât o monedă cu valoare circulatorie și care, singur, respectiv singură sau împreună cu o procedură sau un set de proceduri, permite deținătorului sau utilizatorului transferul de bani sau valoare monetară, inclusiv prin monedă electronică sau monedă virtuală.

Raportat la conținutul art. 250 alin. 1 C.pen., rezultă că în cazul infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos săvârșite în legătură cu contul bancar al unei persoane sunt afectate următoarele raporturi juridice, toate create între unitatea bancară și titularul contului bancar:

• raportul juridic aferent contractului de cont bancar curent, reglementat de dispozițiile art. 2184-2190 C.civil;
• raportul juridic aferent contractului de depozit, credit etc. în baza căruia în contul bancar se află o anumită sumă de bani la dispoziția titularului său;
• raportul juridic aferent convenției prin care unitatea bancară a pus la dispoziția titularului contului instrumentul de plată fără numerar și datele de identificare care permit utilizarea acestuia, reglementat de dispozițiile Legii nr. 190/2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative.

Fără a efectua o analiză detaliată a modului în care aceste raporturi juridice se întrepătrund, trebuie reținut că, potrivit art. 2184 C.civil, în cazul în care depozitul bancar, creditul sau orice altă operațiune bancară se realizează prin contul curent, titularul contului poate să dispună în orice moment de soldul creditor al contului, cu respectarea termenului de preaviz, dacă acesta a fost convenit de părți.

Raportat la această dispoziție legală, rezultă fără dubii că titularul contului bancar va avea întotdeauna calitatea de persoană vătămată în cazul infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos săvârșite în legătură cu contul său bancar. Practic, titularul contului este persoana care, indiferent de natura convenției care se află la baza deschiderii contului curent (contract de credit, contract de depozit, convenție de plată a salariilor etc.), poate dispune de sumele de bani aflate în contul respectiv.

Implicit, în cazul în care asupra disponibilului din contul său bancar sunt efectuate operațiunile ilicite incriminate de art. 250 alin. 1 C.pen., titularul contului va suferi o vătămare materială, având așadar calitatea de persoană vătămată în sensul art. 79 C.proc.pen. Chiar și în situația în care unitatea bancară emitentă a instrumentului de plată fără numerar folosit în mod fraudulos îl va despăgubi pe titular conform dispozițiilor art. 173-179 din Legea nr. 209/2019, acesta își menține calitatea de persoană vătămată, putându-se constitui parte civilă în procesul penal, cu atât mai mult cu cât despăgubirea menționată vizează doar suma aferentă operațiunii de plată neautorizate, fără a include alte pagube, inclusiv de natură morală, pe care titularul contului le-ar putea suferi.

Referitor la unitatea bancară, aceasta este emitentul instrumentului de plată fără numerar și a datelor de identificare ale acestuia folosite în mod fraudulos și, totodată, în majoritatea situațiilor, proprietarul sumelor de bani depuse în conturile clienților săi, care dețin, în ceea ce privește disponibilul din cont, doar un drept de creanță. Relevante în acest sens sunt dispozițiile art. 2191 alin. 1 C.civil în ce privește depozitul bancar și art. 2105 alin. 1 C.civil cu privire la regulile generale aplicabile în materia depozitului de fonduri bănești .
Totodată, în calitate de emitent al instrumentului de plată fără numerar și a datelor de identificare ale acestuia folosite în mod fraudulos, în sarcina băncii se naște, conform art. 173 din Legea nr. 209/2019, obligația de a rambursa, imediat sau cel târziu la sfârşitul următoarei zile lucrătoare, valoarea operaţiunii de plată neautorizate, respectiv de a readuce contul de plăţi debitat la situaţia în care s-ar fi aflat dacă operaţiunea de plată neautorizată nu ar fi avut loc, cu excepțiile prevăzute la art. 179 alin. 2 din același act normativ .

Raportat la cele arătate, rezultă că în cazul infracțiunii prevăzute de art. 250 alin. 1 C.pen., autorul faptei realizează practic o inducere în eroare a unității bancare (sau, mai exact, a sistemul informatic al acesteia), determinând-o, prin folosirea frauduloasă a unui instrument de plată fără numerar sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, să efectueze o plată cu privire la titularul instrumentului de plată nu își dăduse niciodată acceptul.

Drept urmare, în cazul infracțiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos, sunt vătămate atât interesele unității bancare (depozitar al sumei de bani care reprezintă obiectul material al infracțiunii), cât și interesele titularului contului bancar (persoană abilitată să folosească oricând disponibilul aflat în cont).

În aceste condiții, apreciem că atât unitatea bancară cât și titularul contului vor avea calitatea de subiecți pasivi ai infracțiunii și, implicit, de persoane vătămate în procesul penal.

Participanții la întâlnire au agreat, în unanimitate, opinia INM, pentru argumentele prezentate în susținerea acesteia, subliniindu-se şi că unitatea bancară are calitatea de persoană vătămată în situaţia expusă , chiar și în cazul în care nu va despăgubi pe titularul contului bancar.