SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Consiliul Superior al Magistraturii a informat că a transmis Comisiei Europene informaţii suplimentare privind ultimele evoluții referitoare la propunerea legislativă de modificare a actelor normative în domeniul pensiilor ocupaționale pentru magistrați și o invitație pentru participare la o întâlnire, în format fizic sau online, cu reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii.
În continuarea vizitei în cadrul misiunii de evaluare a Comisiei Europene din data de 10 martie 2025, organizată în contextul elaborării Raportului privind statul de drept, precum şi a discuțiilor ulterioare referitoare la propunerea legislativă de modificare a actelor normative în domeniul pensiilor ocupaționale pentru magistrați, dorim să vă transmitem informaţii suplimentare privind ultimele evoluții.
Procedura de elaborare şi dezbatere a propunerii legislative menționate este marcată de deficiențe grave din perspectiva dialogului interinstituțional și a lipsei oricărei raportări la principiile şi celelalte exigențe care rezultă din Constituția României şi din documentele internaționale relevante.
Demersul normativ este ab initio lipsit de o justificare reală, rațiunile promovării acestuia ținând exclusiv de considerente electorale.
Solicitarea Comisiei Europene din 25 martie 2025 (invocată drept temei al acestei inițiative legislative) nu a vizat modificarea condițiilor de pensionare a magistraților stabilite prin Legea nr. 282/2023, ci soluția de impozitare. De altfel, reforma realizată prin Legea nr. 282/2023 cu privire la condițiile de pensionare a fost evaluată pozitiv de către Comisie, potrivit comunicării realizate de aceasta la data de 15 octombrie 2024.
Prin Legea nr. 282/2023, au fost modificate substanțial condițiile de pensionare a judecătorilor şi procurorilor, fiind majorată vârsta de pensionare la 60 de ani şi impusă condiția unei vechimi de 25 de ani doar în funcțiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituțională, magistrat-asistent şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, fiind eliminate vechimile în alte funcții juridice prevăzute de legislația anterioară. Baza de calcul a fost stabilită ca fiind 80% din venitul brut din ultimele 48 de luni, iar pensia a fost plafonată la venitul net. De asemenea, pentru o trecere firească la noile condiții de pensionare, în acord cu exigențele stabilite de Curtea Constituțională, a fost prevăzută o creştere etapizată a vârstei de pensionare.
În ce priveşte noul demers legislativ inițiat după doar un an de la reforma realizată prin Legea nr. 282/2023, nu a existat niciun fel de consultare a sistemului judiciar în perioada premergătoare elaborării propunerii legislative, iar avizul negativ transmis de Consiliul Superior al Magistraturii a fost complet ignorat, contrar oricărei bune practici pe care o implică principiul colaborării loiale.
În avizul său, Consiliul Superior al Magistraturii a subliniat gravele deficiențe ale propunerii legislative, referitoare, în esență, la afectarea stabilității cadrului normativ, cu consecința destabilizării resursei umane din sistemul judiciar, încălcarea principiului securității juridice și al încrederii legitime şi crearea unor discriminări între generații de magistrați, lipsa unei etapizări reale pentru creşterea condiției de vârstă pentru pensionare şi reducerea semnificativă a cuantumului pensiei faţă de veniturile nete din perioada de activitate, cu afectarea independenței justiției sub aspectul securității financiare a magistraților.
În pofida aspectelor evidente semnalate de Consiliul Superior al Magistraturii, procedura parlamentară nu a adus nicio îmbunătățire, ba, mai mult, forma adoptată de prima Cameră sesizată a accentuat deficiențele, eliminând total etapizarea aplicării condiției referitoare la noua vârstă de pensionare și, în același timp, prevăzând un cuantum și mai mic al pensiei de serviciu.
Modul în care se derulează procedura parlamentară referitoare la această propunere legislativă nu a rămas fără consecințe, ci a condus deja la o reluare a trendului ascendent al solicitărilor de eliberare din funcție. În condiţiile în care demersul normativ se va finaliza prin adoptarea acestor soluții inacceptabile, sistemul judiciar va ajunge într-un blocaj, întrucât un număr uriaș de judecători și procurori va formula cereri de eliberare din funcție. Numai până la finalul anului 2025 se pot pensiona un număr de 628 judecători, din care 83 judecători sunt doar de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din totalul de 109 judecători pe care îi are în prezent instanța supremă.
De altfel, în contextul incertitudinilor generate de acest demers legislativ, în ultimele zile, un număr de aproximativ 200 judecători au notificat deja Consiliului Superior al Magistraturii intenția de a solicita eliberarea din funcție prin pensionare.
Toate acestea trebuie avute în vedere în condițiile în care gestionarea resurselor umane reprezintă deja o provocare critică pentru sistemul judiciar (aşa cum este menționat și în rapoartele anuale ale Comisiei Europene privind statul de drept), mai ales după perioada 2021-2023, când aproximativ 1.000 de judecători (dintr-un total de aproximativ 4.000 de posturi) s-au pensionat în contextul unei instabilități legislative similare.
Situația generată de noul demers normativ va avea consecinţe şi mai grave, întrucât vor fi afectate major gradele superioare de jurisdicție (curțile de apel şi instanța supremă), fără posibilitatea de a compensa într-un termen rezonabil deficitul major de judecători care s-ar crea prin plecările din sistem în condițiile în care nu mai există suficienți judecători care să îndeplinească condițiile necesare pentru promovare.
Situaţia prezentată pune în lumină un demers concertat al factorului politic menit să destabilizeze autoritatea judecătorească. Consecințele grave pe care acest demers le va avea asupra resurselor umane în sistemul judiciar vor greva pentru mult timp eficienţa şi calitatea actului de justiție, în detrimentul cetățeanului, iar o astfel de realitate pare a fi urmărită de factorul politic. Informațiile vehiculate constant în spațiul public, având ca sursă chiar exponenți importanți ai factorului politic, au condus la stigmatizarea socială a magistraților români, în condițiile în care sunt prezentaţi doar ca nişte beneficiari ai unor privilegii nejustificate, în antiteză cu dificultățile economice și sociale pe care le traversează societatea. În mod deliberat este ignorat faptul că independența justiției, esențială pentru existenţa unui stat de drept, implică şi securitatea financiară a magistraților și tot în mod deliberat este omisă prezentarea efortului susținut al magistraților români care, în pofida unor condiții de muncă deseori necorespunzătoare, gestionează un volum de muncă uriaș[3]. În acelaşi timp, nu trebuie ignorat nici faptul că magistrații români trebuie să se supună unuia dintre cele mai severe regimuri de interdicţii şi incompatibilități din statele Uniunii Europene. În acest fel, în mod nedrept încrederea societății în justiţie este ştirbită, iar denigrarea magistraților reprezintă o constantă în multe luări de poziție, dobândind astfel dimensiunea unei veritabile campanii îndreptate împotriva acestora.
În aceste condiții, este evidentă necesitatea unui cadru legislativ stabil și predictibil cu privire la statutul judecătorilor şi procurorilor, care să ofere, totodată, certitudinea necesară privind evoluția resurselor umane în sistemul judiciar. Aceasta cu atât mai mult cu cât, aşa cum am arătat, o proporție semnificativă a judecătorilor Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, dar şi numeroşi judecători şi procurori din celelalte instanţe şi parchete, îndeplinesc deja condițiile de pensionare. Orice nouă incertitudine privind statutul lor va declanşa un nou val de plecări din sistem, cu consecințe grave asupra funcționării instanțelor şi parchetelor.
În acelaşi timp, este incontestabil faptul că tot contextul prezentat va avea repercusiuni asupra atractivității profesiilor de judecător şi procuror. Incertitudinile referitoare la statutul magistraților, accentuate de evenimentele normative recente şi de campaniile concertate împotriva sistemului judiciar vor conduce, fără îndoială, la scăderea semnificativă a interesului tinerilor generații pentru accederea în aceste funcții, cu consecința reducerii substanțiale a bazei de selecție pentru magistratura română și afectarea gravă, pe termen mediu şi lung, a calității actului de justiție.În acest context, considerăm necesară o reflecție comună cu instituțiile europene asupra implicațiilor majore ale acestei propuneri legislative – adoptate în regim de urgență, fără o consultare reală a sistemului judiciar şi fără o evaluare adecvată a impactului său sistemic – asupra funcţionării şi independenței justiției, precum şi asupra statului de drept.
Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii sunt pe deplin pregătiți să contribuie, printr-un dialog deschis și constructiv, la identificarea celor mai adecvate soluții pentru asigurarea stabilității statutului magistraților, evitarea unei crize sistemice şi garantarea continuității funcționale a actului de justiție.
În acest sens, o întrevedere directă, fizic sau online, ar putea oferi cadrul optim pentru clarificarea tuturor aspectelor semnalate.
Vă rugăm să primiți expresia considerației noastre depline, precum și asigurarea angajamentului nostru continuu față de principiile care fundamentează statul de drept, dialogul instituțional și independența justiției.
Partajează acest conținut:
