Confirmarea de către procuror a dispoziției organului de cercetare penală de schimbare a încadrării juridice date faptei, în cazul urmăririi penale in personam | Practică neunitară

În perioada 15-16 noiembrie 2023 a avut loc, la București, Întâlnirea preşedinţilor secţiilor penale ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi curţilor de apel, dedicată
discutării aspectelor de practică neunitară s-a discutat și problema de drept ce se referă la situația în care după dispunerea efectuării în continuare a urmăririi penale față de suspect, într-o cauză în care procurorul nu efectuează urmărirea penală, organul de cercetare penală constată împrejurări care pot duce la schimbarea încadrării juridice. Prin ordonanță, organul de cercetare penală schimbă încadrarea juridică. Măsura este supusă confirmării procurorului care conduce și supraveghează activitatea organului de cercetare penală?

Nu a fost înaintată practică judiciară neunitară, problema fiind prezentată ca una susceptibilă de a genera practică neunitară; a fost expusă opinia referentului cu privire la
problema de drept.

În opinia INM, măsura organului de cercetare penală de schimbare a încadrării juridice date faptei în cazul urmăririi penale in personam nu este supusă confirmării procurorului.
Astfel, potrivit art. 311 din Codul de procedură penală, având denumirea marginală Extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice: (1) În cazul în care, după începerea urmăririi penale, organul de urmărire penală constată fapte noi, date cu privire la participarea unor alte persoane sau împrejurări, care pot duce la schimbarea încadrării juridice a faptei, dispune extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice.

(2) Când urmărirea penală se efectuează faţă de o persoană, extinderea dispusă de organul de cercetare penală se supune confirmării motivate a procurorului care
supraveghează urmărirea penală, în termen de cel mult 3 zile de la data emiterii ordonanţei, organul de cercetare penală fiind obligat să prezinte totodată şi dosarul
cauzei.
(3) Organul judiciar care a dispus extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice este obligat să îl informeze pe suspect despre faptele noi cu privire la
care s-a dispus extinderea.

(4) În cazul în care extinderea urmăririi penale s-a dispus cu privire la mai multe persoane, organul de urmărire penală are obligaţia să procedeze faţă de aceste
persoane potrivit art. 307.

Dispozițiile legale anterior citate reglementează cu privire la două instituţii procesuale diferite, respectiv extinderea urmăririi penale și schimbarea încadrării
juridice. Ambele instrumente procesuale sunt la îndemâna organului de urmărire penală (fie organ de cercetare penală, fie procuror). În același timp, posibilitatea recunoscută
organului de cercetare penală de a proceda la extinderea urmăririi penale ori la schimbarea încadrării juridice a faptei este firească, având în vedere că acelaşi organ
judiciar poate dispune declanşarea urmăririi penale faţă de anumite fapte determinate, sub o încadrare juridică pe care o stabileşte personal, chiar dacă activitatea sa se
desfăşoară sub supravegherea procurorului.

În continuare, activitatea de supraveghere a urmăririi penale de către procuror a determinat instituirea de către legiuitor, în sarcina organului de cercetare penală, a
obligaţiei de a supune confirmării motivate a procurorului extinderea atunci când urmărirea penală se efectuează faţă de o persoană. Se realizează astfel o simetrie a
reglementării, dobândirea calităţii de suspect de către o persoană fiind supusă controlului procurorului, indiferent dacă s-a făcut potrivit acestui text sau în baza art.
305 alin. (3) din Codul de procedură penală.

O astfel de obligație nu există însă în cazul schimbării încadrării juridice dispuse de organul de cercetare penală, indiferent de etapa urmăririi penale în care aceasta
intervine (in rem sau in personam), în lipsa unei dispoziții legale în acest sens. Cu toate acestea, procurorul odată informat (art. 300 alin. (2) din Codul de
procedură penală), poate, în acord cu art. 304 din Codul de procedură penală, să infirme motivat orice act sau măsură procesuală dispusă de către organul de cercetare penală.
De asemenea, potrivit art. 336 din Codul de procedură penală, orice persoană care se consideră vătămată în interesele sale legitime prin actul organului de cercetare
penală de schimbare a încadrării juridice se poate adresa prin plângere procurorului care supraveghează activitatea de cercetare penală. De altfel, organul de cercetare
penală are obligația informării suspectului cu privire la schimbarea încadrării juridice (art. 311 alin. (3) din Codul de procedură penală).
Participanţii la întâlnire au agreat, în unanimitate, opinia INM, pentru argumentele prezentate în susținerea acesteia. Suplimentar, s-a arătat în dezbateri că atunci când prin ordonanță se dispune schimbarea încadrării juridice date faptei ca urmare a extinderii urmăririi penale in personam, măsura organului de cercetare penală este supusă confirmării procurorului.