SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Luni, 22 ianuarie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materia contenciosului administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 1/2024, ÎCCJ a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Cluj – Secţia civilă,în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
„Dacă în interpretarea şi aplicarea art. 32 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 este necesară aplicarea de către organul competent a uneia dintre sancţiunile complementare prevăzute de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 sau acesta se poate adresa instanţei judecătoreşti inclusiv în situaţia în care prin procesul-verbal de contravenţie s-a dispus măsura intrării în legalitate într-un anumit termen, iar la expirarea acestuia contravenientul nu a obţinut autorizaţia necesară?
Dacă în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 şi a prevederilor art. 59 din Ordinul nr. 839/2009 este obligatorie parcurgerea de către organul care a aplicat sancţiunea a procedurii prevăzute de art. 59 alin. (2) din Ordinul nr. 839/2009 anterior promovării acţiunii în instanţă sau primarul unităţii administrativ-teritoriale poate trece direct la promovarea unei acţiuni în instanţă de desfiinţare a construcţiei în cazul în care prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei s-a aplicat sancţiunea complementară de oprire a lucrărilor şi s-a dispus măsura intrării în legalitate într-un anumit termen, iar la expirarea acestuia contravenientul nu a obţinut autorizaţia de construire?”
Partajează acest conținut:
