Opinia INM despre urmărirea penală

În urma întâlnirii procurorilor șefi în materia dreptului procesual penal—parte specială s-a avut în vedere și sesizarea organelor de urmărire penală.

Parchetul de pe Înalta Curte de Casație și Justiție— Secția Judiciară a ridicat problema în ce privește data la care se consideră introdusă plângerea prealabilă când se parcurge procedura regularizării ei, prevăzută la art. 294 Cod procedură penală, iar completările au fost depuse cu depășirea termenului de trei luni prevăzut la art. 296 Cod procedură penală.

Punctul de vedere al autorului întrebării este în sensul că termenul de trei luni prevăzut de art. 296 Cod procedură penală ar trebui considerat respectat, chiar dacă în procedura prevăzută de art. 294 Cod procedură penală plângerea a fost restituită persoanei vătămate, iar remedierea deficiențelor s-a realizat după expirarea termenului legal.

În opinia Institutului Național al Magistraturii, soluția propusă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este corectă.

Data în raport cu care trebuie verificat dacă plângerea a fost sau nu introdusă în termenul de trei luni prevăzut de art. 296 alin. (3) C.p.p. este data la care plângerea a fost inițial depusă la organul de urmărire penală, și nu data la care ulterior, ea a fost remediată ca urmare a restituirii în cadrul procedurii prevăzute de art. 294 alin. (3) C.p.p., pentru următoarele motive:

-organul de urmărire penală este sesizat la data introducerii plângerii;

obligația de a parcurge procedura remediu prevăzută la art. 294 alin. (3) C.p.p. îi revine organului de urmărire penală tocmai întrucât a fost învestit și este dator să procedeze la lămurirea tuturor aspectelor cauzei;

-altfel spus, lipsurile de formă ale plângerii nu îi înlătură acesteia natura de act de sesizare a organelor de urmărire penală, act care generează obligații procedurale ale organului astfel învestit;

-nici măsura administrativă a restituirii nu poate fi înlătura acest efect al sesizării; prin urmare, precizarea ulterioară a plângerii nu constituie un nou act de sesizare, ci o complinire a celui inițial;

-nu există un text legal care să permită interpretarea conform căreia data introducerii plângerii nu ar fi aceea a sesizării inițiale, ci doar data complinirii ei cu relațiile solicitate de organul sesizat;

-restituirea administrativă ar putea fi în unele situații greșită, nenecesară, ori, în alte situații, ar putea privi lipsuri de formă care să nu pună în discuție sau în astfel de cazuri este și mai evident că organul de urmărire penală este învestit cu plângerea inițială, la data la care aceasta a fost formulată.