Sesizarea HP formulată de Curtea de Apel Oradea într-un caz de INCEST, admisă de Înalta Curte de Casație și Justiție | Ce a decis ÎCCJ

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis, luni, sesizarea prealabilă formulată de Curtea de Apel Oradea într-un caz de incest. Astfel, ÎCCJ a stabilit că stabilirea calităţii de rude biologice în linie directă sau între fraţi şi surori, în cazul în care subiect al infracţiunii este o persoană adoptată, poate avea loc în condiţiile art. 52 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală independent de dispoziţiile art. 440 şi art. 470 alin. (2) din Codul civil. În plus, Curtea Supremă s-a referit și la determinarea subiecţilor infracţiunii de incest și la retroactivarea efectelor legăturii de rudenie biologică stabilite într-un proces civil sau chiar în procesul penal pendinte.

Comunicatul ÎCCJ referitor la sesizarea HP formulată de Curtea de Apel Oradea:

În şedinţa din 28 iunie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, constituit potrivit legii, a soluţionat sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunţată următoarea soluție:

Decizia nr.52 în dosarul nr.1236/1/2021

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 377 din Codul penal, prin raportare la art. 177 alin. (2) din Codul penal, pentru determinarea subiecţilor infracţiunii de incest, stabilirea calităţii de rude biologice în linie directă sau între fraţi şi surori, în cazul în care subiect al infracţiunii este o persoană adoptată, poate avea loc în condiţiile art. 52 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală independent de dispoziţiile art. 440 şi art. 470 alin. (2) din Codul civil.

Pentru determinarea subiecţilor infracţiunii de incest prevăzută de art. 377 din Codul penal, în cazul în care unul dintre aceştia este adoptat, nu se impune stabilirea în prealabil a unui raport juridic civil de rude în linie directă sau fraţi şi surori potrivit art. 409 din Codul civil raportat la art. 416 din Codul civil sau art. 424 din Codul civil, după caz, acest aspect putând fi stabilit în absenţa actelor de stare civilă şi a unei acţiuni civile cu acest obiect, în cadrul procesului penal pendinte potrivit mijloacelor de probă prevăzute de art. 97 alin. (1) din Codul de procedură penală prin raportare la art. 52 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală.

Efectele legăturii de rudenie biologică stabilite într-un proces civil sau chiar în procesul penal pendinte ulterior comiterii faptei de incest retroactivează până la momentul naşterii copilului.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 iunie 2021.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziei aceasta se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CITIȚI și: Curtea Supremă, sesizată pentru dezlegarea unor chestiuni de drept într-un complicat proces de incest, aflat pe rolul Curții de Apel Oradea | Concluziile Parchetului în cazul unei sesizări prelabile care vizează infracțiunea de INCEST: stabilirea calităţii de rude în linie directă poate avea loc și dacă unul dintre subiecţi a fost adoptat

DOCUMENT – Textul complet al încheierii de sesizare prin mecanismul întrebării prealabile: