În urma deciziei Curții de Apel Oradea, Stan Pavel a rămas definitiv condamnat la 6 ani și 10 luni de închisoare, pentru tentativă la omor și distrugere, după ce instanța a stabilit că s-a deplasat înarmat la locuința unui cunoscut, l-a atacat cu un cuțit în zona gâtului și a înțepat apoi două anvelope ale unui autoturism folosit de o societate comercială.
Prin decizia penală nr. 490/2026, pronunțată la 24 iulie 2026, instanța de apel a admis apelul inculpatului doar în ceea ce privește latura civilă: a înlăturat obligația acestuia de a-i plăti persoanei vătămate 30.000 de lei daune morale și a respins ca inadmisibilă cererea formulată în acest sens. Toate celelalte dispoziții ale condamnării, inclusiv pedeapsa privativă de libertate, au fost menținute, iar soluția este definitivă.
Condamnarea fusese pronunțată în primă instanță de Tribunalul Satu Mare, prin sentința penală nr. 63 din 6 aprilie 2026. Pentru tentativa la omor, Stan Pavel a primit 6 ani și 6 luni de închisoare, iar pentru distrugere, un an de închisoare. În urma contopirii, instanța a aplicat pedeapsa cea mai grea și a adăugat sporul legal de patru luni, stabilind o pedeapsă rezultantă de 6 ani și 10 luni.
Pe lângă închisoare, inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă complementară constând în interzicerea, pentru patru ani, a exercitării unor drepturi prevăzute de Codul penal. Instanța a menținut arestarea preventivă, a dispus deducerea perioadei petrecute în detenție începând cu 26 noiembrie 2025 și a stabilit executarea efectivă a pedepsei.
Apel admis doar cu privire la daunele morale
Prin hotărârea definitivă din 24 iulie 2026, instanța de apel a desființat numai în parte sentința Tribunalului Satu Mare. Curtea a înlăturat dispoziția prin care inculpatul fusese obligat să-i plătească lui Zelenak Radu-Dan suma de 30.000 de lei cu titlu de daune morale.
Potrivit minutei, instanța a respins „ca inadmisibilă cererea de constituire de parte civilă formulată de persoana vătămată Zelenak Radu-Dan, în ce privește solicitarea de acordare a daunelor morale”.
Au rămas astfel definitive pedeapsa de 6 ani și 10 luni de închisoare, pedeapsa complementară, confiscarea dispusă de prima instanță, obligația de plată a celor 1.000 de lei reprezentând daune materiale către societatea comercială, cheltuielile judiciare către stat și celelalte măsuri stabilite de Tribunal.
Instanța de apel a dedus din pedeapsă durata reținerii și a arestării preventive până la 24 iulie 2026 inclusiv. Cheltuielile judiciare efectuate de stat în apel au rămas în sarcina statului.
Conflictul care a precedat atacul
Faptele s-au petrecut în 18 noiembrie 2025, în jurul orei 14:00, la locuința lui Zelenak Radu-Dan din municipiul Satu Mare.
Potrivit stării de fapt reținute de Tribunal, Stan Pavel îl cunoștea de mai mulți ani pe cel pe care avea să îl atace. Persoana vătămată a declarat că cei doi se cunoșteau de peste 30 de ani și că fuseseră amici.
În centrul conflictului s-a aflat convingerea inculpatului că persoana vătămată i-ar fi sustras 20.000 de euro și 140 de grame de aur. Instanța nu a stabilit că un asemenea furt s-ar fi produs, ci a prezentat această acuzație ca pe o suspiciune a inculpatului.
În motivarea sentinței, Tribunalul a reținut că Stan Pavel s-a deplasat la locuința victimei cu intenția „de a-și face singur dreptate”, fiind nemulțumit că demersurile pe care pretindea că le făcuse la poliție sau prin intermediul avocaților nu îi rezolvaseră situația.
Persoana vătămată a indicat și existența unui alt conflict anterior. Aceasta a relatat că, în cursul verii, Stan Pavel i-ar fi luat fără știrea sa cheia unui autoturism Mercedes și ar fi condus mașina după ce consumase alcool, fiind oprit de poliție. Zelenak Radu-Dan a susținut că inculpatul ar fi putut crede că el îl denunțase.
Tribunalul nu a dezvoltat în mod distinct această a doua posibilă motivație, reținând ca explicație principală a atacului suspiciunea inculpatului privind dispariția banilor și a aurului.
Atacul de la poartă
În după-amiaza zilei de 18 noiembrie 2025, Zelenak Radu-Dan se afla singur acasă. La un moment dat, soneria de la poartă a sunat. Când a deschis, l-a văzut pe Stan Pavel.
Potrivit declarației persoanei vătămate, inculpatul avea în mână un cuțit de bucătărie și a atacat-o fără să îi adreseze inițial vreun cuvânt. Victima a reușit să facă un pas în spate, însă lama a atins-o în partea stângă a gâtului.
Hotărârea descrie leziunea ca fiind o plagă tăiată-înțepată în regiunea cervicală anterioară.
După atac, persoana vătămată a închis poarta și a fugit în casă. Pentru că sângera, și-a improvizat o compresă din hârtie igienică și a sunat la numărul unic de urgență 112. La fața locului au ajuns un echipaj medical și polițiști, iar victima a fost transportată la unitatea de primiri urgențe.
Examinarea medico-legală a stabilit diagnosticul de „plagă tăiată-înțepată regiune cervicală anterioară suturată”. Leziunea necesita între șapte și opt zile de îngrijiri medicale și putea fi produsă prin lovire cu un corp tăietor-înțepător, posibil un cuțit.
Raportul medico-legal a arătat, în același timp, că „prin leziunea traumatică suferită viața persoanei vătămate nu a fost pusă în primejdie”.
Două anvelope înțepate după agresiune
După ce persoana vătămată s-a retras în casă, Stan Pavel s-a îndreptat către un autoturism Volkswagen Tiguan parcat în fața imobilului.
Mașina aparținea societății SC Auto Moto SRL, administrată de Zelenak Radu-Dan, și era folosită pentru instruirea practică a cursanților în vederea obținerii permisului de conducere.
Inculpatul a înțepat cu cuțitul cele două anvelope din spate. Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, la nivelul cauciucurilor au fost identificate tăieturi de aproximativ patru centimetri.
Paguba a fost estimată la aproximativ 1.000 de lei. Societatea și-a însușit plângerea prealabilă formulată de administrator și s-a constituit parte civilă în proces cu această sumă.
Tribunalul a apreciat că înțeparea anvelopelor și aducerea lor în stare de neîntrebuințare întruneau elementele infracțiunii de distrugere.
Imaginile camerelor de supraveghere
O parte importantă a probatoriului a fost reprezentată de înregistrările camerelor de supraveghere montate la imobilele învecinate.
Conform proceselor-verbale de vizionare, la ora reală aproximativă 13:51:57, Stan Pavel a fost surprins deplasându-se către locuința persoanei vătămate. Purta o geacă de culoare închisă și o bască roșie cu cozoroc.
Într-o altă înregistrare, între orele 13:53:00 și 13:53:22, se aud vocile unor bărbați. Potrivit redării consemnate în hotărâre, inculpatul pare să rostească amenințări precum: „îți tai capu jos” și „îți dau foc la mașină”.
La ora 13:53:26, Stan Pavel apare venind din direcția imobilului persoanei vătămate. În continuare, este surprins lovind de patru ori autoturismul cu un obiect pe care îl ținea în mână. Imaginile nu arătau cu claritate zona exactă în care lovea mașina.
Inculpatul s-a aplecat apoi la roata stânga-spate și a înțepat anvelopa. În înregistrare se aude aerul ieșind cu presiune. S-a deplasat în partea dreaptă a autoturismului și a înțepat și a doua anvelopă, după care mașina s-a lăsat în partea dreapta-spate.
Camerele l-au surprins având un cuțit în mâna dreaptă.
La ora reală aproximativă 13:55:02, inculpatul apare aruncând un cuțit în fața unui alt imobil. Aproximativ 30 de secunde mai târziu, revine, ridică obiectul și pleacă.
Tribunalul a folosit aceste imagini pentru a respinge afirmația inițială a inculpatului potrivit căreia ar fi avut doar un cuțit mic. Instanța a reținut că înregistrările indicau existența unui cuțit de uz casnic cu o lamă lungă de cel puțin 15 centimetri.
Declarațiile inculpatului: de la recunoaștere la minimalizarea intenției
Declarațiile date de Stan Pavel în cursul urmăririi penale nu au fost în întregime constante.
Inițial, acesta a recunoscut că s-a deplasat la domiciliul lui Zelenak Radu-Dan pentru a-și face singur dreptate. A susținut că victima i-ar fi luat banii și aurul și că instituțiile la care apelase nu făcuseră nimic.
Inculpatul a declarat că băuse alcool înainte de atac și că alcoolul îi dăduse curaj. El a afirmat că fusese atât de furios încât ar fi vrut chiar să îl omoare pe cel pe care îl considera responsabil, deși a adăugat că îi părea rău și că nu ar mai proceda la fel.
În alte declarații, Stan Pavel a încercat să reducă gravitatea gestului. A susținut că ar fi folosit un cuțit mic și că doar ar fi zgâriat persoana vătămată în zona gâtului.
Înregistrările purtate de polițiști prin dispozitivele bodycam au surprins însă afirmații considerate de Tribunal relevante pentru stabilirea intenției. În hotărâre sunt redate declarații precum: „Am vrut să omor pe un prieten”, „Am vrut să-i tai gâtul” și „Eu dacă-l prind îs în stare de orice”.
Audiat ulterior în calitate de inculpat, Stan Pavel și-a schimbat parțial poziția. A susținut că nu avusese intenția de a ucide, ci doar de a speria. A arătat că, dacă ar fi vrut să omoare victima, ar fi urmărit-o după ce aceasta se retrăsese și ar fi lovit într-un alt mod.
Tribunalul nu a considerat credibilă această minimalizare. Judecătorul a analizat declarațiile ulterioare prin raportare la afirmațiile spontane, imaginile video, arma folosită, zona vizată și recunoașterea integrală făcută ulterior în fața instanței.
Judecată în procedura simplificată
La termenul din 19 februarie 2026, Stan Pavel, aflat în arest preventiv și asistat de un avocat din oficiu, a declarat că recunoaște în totalitate faptele descrise în rechizitoriu.
El a solicitat ca procesul să se desfășoare în procedura simplificată a recunoașterii învinuirii, exclusiv pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate instanței.
Tribunalul a admis cererea, constatând îndeplinirea condițiilor prevăzute de Codul de procedură penală.
În consecință, cauza nu a fost judecată prin readministrarea completă a tuturor probelor în ședință publică, ci pe baza dosarului de urmărire penală și a declarației prin care inculpatul a recunoscut starea de fapt.
Procedura simplificată a fost avută în vedere la individualizarea pedepselor, prin aplicarea articolului 396 alineatul 10 din Codul de procedură penală.
Acuzarea și apărarea
Poziția acuzării rezultă în principal din rechizitoriu și din starea de fapt pe care Tribunalul a confirmat-o. Parchetul a susținut că Stan Pavel s-a deplasat înarmat la locuința victimei cu intenția de a-i suprima viața, pe fondul suspiciunii că aceasta îi furase banii și aurul.
Rechizitoriul a încadrat atacul ca tentativă la omor, iar înțeparea anvelopelor ca distrugere.
Concluziile detaliate formulate oral de procuror și de apărare la termenul la care s-a dezbătut fondul nu sunt reproduse în cuprinsul sentinței. Hotărârea precizează că susținerile și concluziile părților au fost consemnate într-o încheiere separată, care face parte integrantă din sentință.
Din actele descrise în motivare rezultă însă că apărarea inculpatului s-a construit, înaintea recunoașterii integrale, în jurul ideii că acesta ar fi intenționat doar să sperie sau să rănească, nu să omoare. Inculpatul a invocat faptul că aplicase o singură lovitură, că nu urmărise victima și că, dacă ar fi dorit moartea acesteia, ar fi acționat diferit.
Tribunalul a respins implicit această apărare, apreciind că intenția de ucidere rezulta din ansamblul împrejurărilor și nu putea fi evaluată doar prin raportare la rezultatul medical final.
În ceea ce privește latura civilă, Zelenak Radu-Dan s-a constituit parte civilă pentru prejudiciul moral, dar, potrivit primei instanțe, nu a indicat în cursul urmăririi penale o valoare concretă a daunelor, lăsând cuantificarea la aprecierea autorității judiciare.
SC Auto Moto SRL a solicitat 1.000 de lei, reprezentând contravaloarea celor două anvelope distruse.
De ce a fost fapta considerată tentativă la omor
Stan Pavel a fost condamnat în baza articolului 32 alineatul 1 din Codul penal, raportat la articolul 188 alineatul 1, care reglementează omorul.
Pentru existența tentativei, instanța trebuia să stabilească faptul că inculpatul începuse executarea unei acțiuni orientate spre uciderea victimei, dar rezultatul mortal nu se produsese.
În motivarea sa, Tribunalul a pus accentul pe existența intenției directe. Judecătorul a apreciat că inculpatul prevăzuse rezultatul și urmărise producerea lui.
Instanța a analizat mai multe elemente: tipul armei, zona corpului vizată, mecanismul loviturii, conduita anterioară și ulterioară, conflictul dintre cei doi și afirmațiile inculpatului.
Cuțitul a fost considerat un instrument apt să producă moartea, iar gâtul a fost calificat drept zonă vitală. Tribunalul a apreciat că acțiunea nu și-a produs rezultatul mortal deoarece victima a făcut un pas în spate.
Potrivit instanței, elementul material a constat în „acțiunea de lovire a victimei în zona vitală a gâtului cu un cuțit având lama de aproximativ 15 cm lungime și 4 cm lățime, de natură să cauzeze moartea”.
Judecătorul a subliniat că durata îngrijirilor medicale nu este decisivă pentru delimitarea tentativei la omor de infracțiunile de lovire sau vătămare corporală. În cazul tentativei la omor, esențială este intenția de a ucide, denumită în limbaj juridic animus necandi.
Tribunalul a citat practica judiciară potrivit căreia intenția poate fi dedusă din materialitatea actului: arma folosită, zona anatomică atacată, intensitatea loviturii, relațiile dintre autor și victimă și comportamentul de după faptă.
Concluzia instanței a fost categorică. Judecătorul a reținut că „modul de acționare a inculpatului evidențiază în afara oricărui echivoc intenția acestuia de a suprima viața victimei”.
În aprecierea Tribunalului, moartea nu s-a produs „numai datorită faptului că victima […] a reușit să facă un pas în spate și să atenueze astfel din gravitatea loviturii”.
O leziune de șapte-opt zile, dar o intenție apreciată ca fiind de ucidere
Una dintre principalele dificultăți juridice ale cauzei a fost diferența dintre gravitatea relativ redusă a leziunii efectiv produse și încadrarea severă, de tentativă la omor.
Raportul medico-legal a arătat că viața victimei nu fusese pusă în primejdie, iar leziunea necesita șapte-opt zile de îngrijiri.
Tribunalul a explicat însă că rezultatul medical concret nu exclude automat tentativa la omor. O faptă poate rămâne în forma tentativei tocmai pentru că rezultatul urmărit nu s-a produs, fie din cauza reacției victimei, fie din cauza altor împrejurări independente de voința autorului.
În această cauză, instanța nu s-a bazat exclusiv pe localizarea leziunii. A coroborat-o cu deplasarea deliberată la domiciliul victimei, purtarea unui cuțit, amenințările rostite, declarațiile privind intenția de a ucide și atacul efectiv asupra gâtului.
Motivarea nu redă însă detalii medico-legale privind adâncimea exactă a plăgii, traiectoria lamei sau structurile anatomice care puteau fi atinse. Afirmația potrivit căreia pasul în spate al victimei a împiedicat producerea unui rezultat mai grav reprezintă concluzia instanței rezultată din coroborarea probelor, nu o concluzie medico-legală citată în acești termeni.
Personalitate impulsivă și consum de alcool
În cauză a fost efectuată și o expertiză medico-legală psihiatrică.
Actele medicale au indicat existența unei personalități impulsive și a unor tulburări mentale și de comportament asociate consumului de alcool. Hotărârea nu consemnează că inculpatul ar fi fost lipsit de discernământ sau că răspunderea penală ar fi fost înlăturată.
Dimpotrivă, Tribunalul a folosit impulsivitatea și consumul de alcool în analiza riscului de repetare a comportamentului violent.
Instanța a vorbit despre „reactivitatea și agresivitatea crescută, pe fondul consumului de alcool, problemelor de natură psihică, modului de viață dezorganizat” și despre existența unor posibilități reduse de reeducare.
Consumul de alcool nu a fost tratat ca o justificare sau ca o circumstanță atenuantă. Relevantă a fost și declarația inculpatului potrivit căreia alcoolul îi dăduse curaj.
Antecedente pentru amenințare și încălcarea unui ordin de protecție
La individualizarea pedepsei, Tribunalul a ținut cont și de antecedentele penale ale lui Stan Pavel.
Potrivit fișei de cazier descrise în hotărâre, inculpatul mai fusese condamnat pentru amenințare și pentru nerespectarea unui ordin de protecție provizoriu.
În cauza anterioară, acesta ar fi amenințat o persoană cu un topor, provocându-i o stare de temere. După emiterea ordinului de protecție, s-ar fi deplasat din nou la locuința victimei, tot având asupra sa un topor.
Tribunalul a privit aceste antecedente ca pe un indiciu al unei conduite violente anterioare și al unui risc ridicat de reiterare a comportamentului infracțional.
|
Şedinţe
|
Partajează acest conținut:




