SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Organizația „Dumbrava Dumnezeu Poartă de Grijă” a declanșat două demersuri separate după ce inspectorii de muncă au concluzionat că 36 de persoane ar fi desfășurat activități fără contracte individuale de muncă.
Asociația cere Judecătoriei Beiuș anularea amenzii de 1.000.000 de lei și solicită, separat, ITM Bihor să revoce procesul-verbal de control și obligația de a încheia contracte pentru toate persoanele menționate.
Apărarea, realizată prin avocat Răzvan Doseanu, susține că aproape două treimi dintre acestea nu au fost găsite și identificate direct de inspectori, iar activitatea socială, voluntariatul și sprijinul acordat unor persoane vulnerabile ar fi fost tratate global ca muncă nedeclarată.
Asociația „Dumbrava Dumnezeu Poartă de Grijă”, reprezentată de Viorel Pașca, contestă atât amenda de 1.000.000 de lei aplicată de Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor, cât și măsurile administrative dispuse în urma controlului desfășurat la 30 iunie 2026 în mai multe imobile din județ. Organizația a inițiat două proceduri juridice distincte: o plângere contravențională adresată Judecătoriei Beiuș, prin care solicită anularea sancțiunii, și o plângere prealabilă transmisă ITM Bihor, prin care cere revocarea procesului-verbal de control și a obligației de a încheia contracte de muncă pentru 36 de persoane.
La baza sancțiunii se află concluzia inspectorilor potrivit căreia Asociația ar fi primit la muncă 36 de persoane fără încheierea prealabilă a unor contracte individuale de muncă. ITM a aplicat plafonul maxim de sancționare, un milion de lei, și a stabilit ca organizația să încheie și să înregistreze contractele până la 10 iulie 2026.
Apărarea lui Viorel Pașca susține însă că totalul de 36 de persoane a fost construit prin reunirea unor situații complet diferite. O parte dintre persoane ar fi fost găsite și chestionate direct, trei ar fi fost doar menționate de alte persoane, iar alte 19 ar fi fost indicate exclusiv prin prenume, fără nume de familie, cod numeric personal, adresă, fișă de identificare sau o constatare nemijlocită a inspectorilor.
În centrul disputei se află nu doar legalitatea unei sancțiuni care poate afecta decisiv funcționarea unei organizații cu activitate socială, ci și delimitarea dintre munca nedeclarată, voluntariat, ajutorul oferit de rezidenți și sprijinul material acordat persoanelor vulnerabile. În timp ce ITM a interpretat activitățile de îngrijire, curățenie și preparare a hranei ca prestații specifice unor raporturi de muncă, Asociația afirmă că inspectorii nu au analizat individual situația fiecărei persoane și nu au verificat natura reală a sumelor despre care unii dintre cei chestionați au spus că le primesc.
Documentele consultate reprezintă exclusiv poziția juridică a Asociației și reproduc, parțial, conținutul actelor ITM. Nu sunt disponibile în materialele furnizate procesele-verbale originale în formă integrală, toate anexele, fișele de identificare, documentele contabile, declarațiile integrale ale persoanelor sau o poziție publică distinctă transmisă de ITM Bihor.
Control desfășurat în contextul unei acțiuni DIICOT
Controlul inspectorilor de muncă a avut loc la 30 iunie 2026, în contextul unei acțiuni derulate la solicitarea structurii centrale a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
ÎInspectorii ITM Bihor s-ar fi deplasat, împreună cu reprezentanți ai structurii de anchetă, în mai multe imobile din județul Bihor, aflate în localități precum Dumbrava, Tinca și Incești.
Potrivit actelor transcrise în plângerea contravențională, inspectorii au identificat persoane care îngrijeau rezidenți, desfășurau activități de curățenie sau pregăteau hrana. Aceste persoane ar fi completat fișe de identificare în care au indicat perioada de când desfășurau activități, programul și sumele primite.
Mai multe persoane ar fi declarat că lucrau câte 12 ore pe zi, unele în sistemul „o zi la lucru, o zi liberă”, iar altele de luni până vineri și în anumite zile de sâmbătă și duminică. Sumele consemnate în documente variază, în general, între 1.700 și 3.000 de lei lunar. În cazul unei persoane este menționată suma de 170 de lei pe zi.
Pe baza acestor informații, inspectorii au apreciat că nu era vorba despre simple activități de voluntariat sau ajutor ocazional, ci despre muncă prestată în mod organizat, cu program și remunerație.
ITM ar fi verificat și registrul electronic al salariaților, constatând că persoanele respective nu figurau cu contracte individuale de muncă active încheiate cu Asociația.
Această constatare a constituit fundamentul sancțiunii contravenționale și al măsurii administrative prin care organizația a fost obligată să încheie contracte.
Cum a ajuns ITM la numărul de 36 de persoane
Apărarea Asociației acordă o importanță deosebită modului în care a fost alcătuit totalul de 36 de persoane. Potrivit documentelor depuse, acest număr nu ar proveni din identificarea directă, în aceeași manieră, a tuturor celor presupus implicați.
Prima categorie este formată din persoanele găsite efectiv în locațiile verificate și care ar fi completat fișe de identificare. În documente sunt descrise 14 asemenea situații, fiind menționate activități de îngrijire, curățenie sau gătit, programe zilnice și sume de bani.
A doua categorie cuprinde trei persoane care nu ar fi fost găsite direct de inspectorii ITM, dar care au fost menționate în declarațiile altor persoane.
Într-unul dintre cazuri, două femei aflate la locația din Incești ar fi declarat că o altă persoană lucrase în ziua controlului, dar fusese dusă la audieri. În celelalte două situații, persoanele prezente în locații ar fi spus că mai lucrează împreună cu alte două femei.
Apărarea subliniază că aceste trei persoane nu ar fi completat fișe de identificare în fața inspectorilor și nu ar fi fost observate direct desfășurând activități.
Cea de-a treia categorie este cea mai contestată. Ea este formată din 19 persoane despre care ITM ar fi aflat din declarația Păcălei Delia, prezentată în documente drept coordonatoare în cadrul Asociației.
Inspectorii ar fi consemnat că aceste persoane primeau câte 2.700 de lei lunar pentru activitatea desfășurată.
Asociația contestă însă posibilitatea includerii lor în calculul sancțiunii în absența unor date elementare de identificare. Pentru cele 19 persoane nu sunt indicate, în documentele transcrise, numele complete, codurile numerice personale, adresele, locațiile exacte în care ar fi lucrat, fișele de identificare sau propriile declarații.
În total, potrivit apărării, 22 dintre cele 36 de persoane sancționate nu ar fi fost identificate nemijlocit și complet de inspectori: trei erau absente și menționate de alte persoane, iar 19 erau cunoscute doar după prenume.
Această împărțire este esențială pentru strategia juridică a Asociației. Apărarea nu tratează în aceeași manieră toate situațiile, ci susține că ITM a utilizat probe de forță diferită pentru a fundamenta o sancțiune unică, aplicată la plafonul maxim.
O amendă de un milion de lei
Inspectorii au încadrat fapta în dispozițiile Codului muncii referitoare la primirea la muncă a unei persoane fără încheierea prealabilă a unui contract individual de muncă.
Potrivit documentelor Asociației, sancțiunea prevăzută de lege este de 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată în această situație, fără ca amenda cumulată să depășească un milion de lei.
Pentru 36 de persoane, calculul ar conduce la suma de 1.440.000 de lei. Ca urmare a plafonului legal, ITM a aplicat amenda maximă de 1.000.000 de lei.
Asociația condusă de Viorel Pașca consideră că aplicarea maximului legal s-a făcut automat, fără analiza suficientă a circumstanțelor concrete.
În plângerea contravențională sunt invocate caracterul non-profit al organizației, activitatea socială desfășurată de aproximativ două decenii, existența unor salariați deja înregistrați, lipsa unor antecedente contravenționale și conduita cooperantă a Asociației.
Documentele susțin că organizația avea opt salariați declarați. Nu este însă anexată, în materialele disponibile, lista completă a acestora și nici un document oficial care să confirme lipsa sancțiunilor anterioare.
Avocații cer ca ITM să depună rezultatele controalelor anterioare tocmai pentru a demonstra istoricul organizației și absența unor abateri similare.
Două demersuri juridice distincte
După emiterea actelor ITM, Asociația a inițiat două proceduri diferite, cu obiecte și consecințe juridice distincte.
Prima este plângerea contravențională adresată Judecătoriei Beiuș. Aceasta vizează procesul-verbal prin care a fost aplicată amenda de un milion de lei.
A doua este plângerea prealabilă transmisă Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor, în temeiul Legii contenciosului administrativ. Aceasta vizează procesul-verbal de control și măsurile administrative dispuse prin Anexa nr. 1.
Separarea este importantă. Procesul-verbal de contravenție și amenda sunt contestate în procedura specială prevăzută pentru contravenții. În schimb, procesul-verbal de control și obligațiile impuse de inspectori sunt atacate prin procedura administrativă prealabilă, înaintea unei eventuale acțiuni la instanța de contencios administrativ.
Cele două documente folosesc numeroase argumente comune, deoarece pornesc de la aceeași situație de fapt. Totuși, ele nu sunt două variante ale aceleiași cereri și nu urmăresc același rezultat.
Plângerea contravențională încearcă să înlăture sancțiunea. Plângerea prealabilă urmărește eliminarea constatărilor și a obligațiilor stabilite în urma controlului.
Ce solicită Asociația Judecătoriei Beiuș
În plângerea contravențională, Asociația cere, în principal, anularea procesului-verbal de sancționare și a operațiunilor administrative care au stat la baza lui.
Organizația consideră actul nelegal și netemeinic.
În subsidiar, în situația în care instanța nu va anula procesul-verbal, se solicită înlocuirea amenzii cu avertisment.
Într-o a treia variantă, apărarea cere reindividualizarea sancțiunii și reducerea cuantumului amenzii.
Plângerea conține două categorii majore de critici: aspecte de nelegalitate, care privesc modul de redactare și întocmire a procesului-verbal, și aspecte de netemeinicie, care contestă realitatea și suficiența probelor pe care ITM și-a bazat concluziile.
Descrierea faptei, considerată insuficientă
Primul mare argument de nelegalitate privește descrierea faptei contravenționale.
Apărarea invocă dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, potrivit cărora procesul-verbal trebuie să descrie concret fapta, data, locul și împrejurările relevante.
Scopul acestei obligații este ca persoana sancționată să înțeleagă exact ce i se impută, să poată formula apărări și să permită instanței să verifice legalitatea și temeinicia sancțiunii.
Asociația susține că actul ITM nu îndeplinește această cerință pentru toate cele 36 de persoane.
Pentru cei găsiți direct, actele ar conține cel puțin numele, locația, activitatea, programul și suma declarată. Pentru persoanele absente sau indicate numai prin prenume, situația ar fi fundamental diferită.
Apărarea afirmă că nu poate combate o acuzație formulată în legătură cu persoane care nu sunt identificate complet. De exemplu, Asociația nu ar putea verifica dacă o anumită persoană a fost voluntar, rezident, angajat, colaborator sau persoană fără nicio legătură cu organizația.
În lipsa numelui complet, nici verificarea în REGES nu ar putea fi confruntată cu datele reale ale unei persoane.
Avocații susțin astfel că problema nu este una pur formală, ci afectează direct dreptul la apărare.
Formula legală „pentru fiecare persoană astfel identificată”
Un argument distinct pornește de la formularea Codului muncii, care stabilește sancțiunea pentru fiecare persoană identificată ca fiind primită la muncă fără contract.
Asociația interpretează această formulare în sensul că persoana trebuie individualizată concret și verificabil.
În opinia apărării, nu este suficientă menționarea unui prenume sau preluarea unei relatări indirecte. Pentru aplicarea unei amenzi calculate individual trebuie să fie stabilită identitatea persoanei, existența acesteia, activitatea desfășurată și legătura cu angajatorul presupus.
În cazul celor 19 persoane cunoscute numai prin prenume, această condiție nu ar fi îndeplinită.
Apărarea susține că sancțiunea nu poate fi stabilită global sau estimativ, pornind de la o declarație generală potrivit căreia „mai lucrează” și alte persoane.
Fiecare situație trebuie analizată distinct, deoarece fiecare persoană adăugată în calcul majorează amenda.
În cazul de față, includerea celor 19 persoane a contribuit la atingerea plafonului maxim de un milion de lei.
Lipsa constatării nemijlocite
Asociația contestă și faptul că inspectorii nu ar fi perceput direct situația tuturor persoanelor incluse în procesul-verbal.
Pentru cele 19 persoane identificate numai prin prenume, inspectorii nu le-ar fi văzut desfășurând activități, nu le-ar fi legitimat și nu le-ar fi luat declarații.
Nici cele trei persoane absente nu ar fi fost observate direct. Informațiile ar proveni de la alte persoane sau de la coordonatoarea centrului.
Apărarea afirmă că o relatare indirectă poate constitui cel mult un punct de plecare pentru verificări suplimentare, nu o bază suficientă pentru aplicarea unei sancțiuni contravenționale de o asemenea amploare.
Avocații oferă și un argument de principiu: dacă simpla indicare verbală a unor prenume ar fi suficientă, orice persoană aflată la sediul unei entități ar putea declara că acolo lucrează zeci sau sute de oameni, iar autoritatea ar aplica sancțiunea fără verificarea identității și a activității lor.
Documente și anexe descrise ca ilizibile
Un alt motiv invocat în plângerea contravențională este caracterul ilizibil al unor pasaje și anexe.
Asociația afirmă că exemplarele comunicate conțin fragmente care nu pot fi citite, inclusiv în zone importante pentru stabilirea identității persoanelor, a activității desfășurate și a împrejurărilor controlului.
În transcrierea realizată în plângere, mai multe pasaje sunt marcate expres cu termenul „ilizibil”. Apărarea cere instanței să oblige ITM Bihor să depună exemplare integrale și lizibile ale tuturor actelor.
Solicitarea vizează procesul-verbal de sancționare, anexele, procesul-verbal de control, fișele de identificare, declarațiile și rezultatele verificărilor în registrul salariaților.
Pentru Asociație, problema lizibilității este legată direct de posibilitatea de a formula o apărare efectivă. Dacă o persoană nu poate citi exact acuzația sau proba invocată, ea nu poate răspunde în mod concret.
Reprezentantul Asociației nu ar fi fost prezent la întocmirea actelor
Plângerea contravențională acordă un capitol separat modului în care au fost întocmite și semnate procesele-verbale.
Potrivit documentului, Viorel Pașca nu era prezent în momentul încheierii actelor. În procesul-verbal ar fi fost bifată mențiunea „Contravenientul nu este de față”.
În același timp, la rubrica referitoare la obiecțiuni ar apărea formularea că „Contravenientul a luat la cunoștință că are dreptul la obiecțiuni și nu a formulat obiecțiuni”. Apărarea consideră că cele două mențiuni se exclud reciproc. O persoană absentă nu putea să ia la cunoștință, în acel moment, de conținutul documentului și nici să renunțe la formularea unor obiecțiuni.
În opinia avocatului, contradicția afectează forța probantă a procesului-verbal cu privire la împrejurările în care a fost întocmit.
Asociația mai arată că rubricile din procesul-verbal de control referitoare la prezența reprezentantului legal, a conducătorilor locurilor de muncă și a altor participanți ar fi rămas necompletate.
Controversa privind martorul folosit de ITM
În lipsa reprezentantului Asociației, actele ar fi fost semnate ca martor de Pașcalău Iosif.
Apărarea afirmă că acesta este șofer al ITM Bihor și membru al echipei deplasate la control. Potrivit avocatului, martorul folosit pentru confirmarea absenței sau a refuzului de semnare trebuie să fie un terț independent de autoritatea care întocmește actul.
Legea interzice expres ca un alt agent constatator să fie martor. Situația unui alt angajat al instituției nu este formulată în aceiași termeni, însă Asociația susține că rațiunea normei impune aceeași exigență de independență.
Un șofer aflat în raport de subordonare față de ITM și care a participat la deplasarea echipei nu ar oferi, în opinia apărării, garanția unui martor neutru.
Asociația solicită depunerea documentelor care să arate calitatea exactă, atribuțiile și raportul de serviciu al lui Pașcalău Iosif, precum și ordinul de deplasare și componența echipei de control.
Apărarea mai observă că Păcală Delia se afla la fața locului și a dat declarații inspectorilor. În opinia avocaților, existența ei ridică întrebarea de ce actele nu i-au fost aduse la cunoștință și de ce lipsa reprezentantului a fost confirmată prin semnătura unui angajat al ITM.
Măsura de încheiere a contractelor, considerată imposibil de executat
Prin procesul-verbal de control și Anexa nr. 1, ITM a dispus ca Asociația să încheie contracte individuale de muncă pentru cele 36 de persoane până la 10 iulie 2026.
Apărarea susține că măsura este imposibil de îndeplinit cel puțin în cazul persoanelor identificate numai prin prenume.
Înregistrarea unui contract în REGES-ONLINE presupune date complete de identificare, inclusiv numele, prenumele și codul numeric personal al salariatului.
Asociația afirmă că nu poate încheia și înregistra un contract pentru o persoană al cărei nume de familie și CNP nu sunt cunoscute.
În cazul persoanelor absente, organizația contestă inclusiv existența unei relații de muncă și arată că nu poate fi obligată să contracteze o persoană despre care nu s-a stabilit în mod direct că a prestat activitate.
Apărarea invocă principiul potrivit căruia nimeni nu poate fi obligat la imposibil.
Problema este considerată cu atât mai gravă cu cât neîndeplinirea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă poate fi sancționată separat cu amendă.
Potrivit documentelor, o asemenea abatere poate atrage o sancțiune între 5.000 și 10.000 de lei.
Astfel, Asociația susține că riscă o a doua amendă pentru neexecutarea unei obligații pe care nu ar fi putut să o îndeplinească din lipsa datelor necesare.
Termenul de conformare și efectele sale
ITM a stabilit data de 10 iulie 2026 ca termen pentru încheierea contractelor.
În plângerea prealabilă se arată că, la momentul formulării acesteia, termenul era deja împlinit.
Asociația consideră că o măsură cu termen expirat, referitoare la persoane insuficient identificate, nu poate produce efecte valabile.
Documentele disponibile nu precizează când a fost depusă exact plângerea prealabilă, dacă ITM a efectuat ulterior un control de verificare, dacă termenul a fost suspendat sau prelungit și nici dacă a fost aplicată o nouă sancțiune.
Imobilele verificate și legătura lor cu Asociația
Plângerea contravențională ridică și problema apartenenței juridice a spațiilor în care s-au desfășurat verificările.
Asociația susține că mai multe imobile din Tinca, Dumbrava și Incești aparțin unor persoane fizice și nu i-ar fi fost date în folosință.
Sunt menționate locații de pe străzile Avram Iancu și Republicii din Tinca, precum și adrese din Dumbrava și Incești.
În opinia apărării, contravenția presupune „primirea la muncă” de către un angajator, la sediul său sau într-un loc de muncă organizat de acesta.
Dacă un imobil nu aparține Asociației și nu este utilizat de ea, simpla prezență a unei persoane în acel spațiu nu ar demonstra că lucrează pentru organizația condusă de Viorel Pașca.
Avocații cer ca ITM să demonstreze legătura dintre fiecare locație și Asociație: cine folosea spațiul, cine organiza activitățile, cine administra centrul și cine coordona persoanele găsite acolo.
Asociația solicită lista exactă a imobilelor controlate, actele de proprietate, contractele de folosință și extrasele de carte funciară relevante.
Apărarea admite indirect că simpla proprietate a unei persoane fizice nu rezolvă întreaga problemă. Un spațiu privat ar putea fi utilizat de Asociație în baza unei înțelegeri formale sau informale. De aceea, situația trebuie verificată concret pentru fiecare adresă.
Asociația spune că ITM a confundat voluntariatul cu munca salariată
Principalul argument de fond al organizației este că inspectorii nu au analizat natura juridică reală a activităților.
Asociația se prezintă ca o structură fără scop lucrativ, implicată de aproximativ 20 de ani în sprijinirea persoanelor bolnave, fără venituri, fără adăpost sau fără asigurare medicală.
În jurul organizației ar activa anual numeroși voluntari.
Apărarea susține că într-un asemenea mediu pot coexista salariați, voluntari permanenți, voluntari ocazionali, beneficiari, rezidenți care ajută la activitățile zilnice și alte persoane care oferă sprijin.
Simpla prezență într-un centru social nu ar fi suficientă pentru stabilirea unui raport de muncă.
Pentru existența unui contract individual de muncă trebuie demonstrate mai multe elemente: prestarea unei activități, subordonarea față de angajator și primirea unei remunerații salariale.
Asociația afirmă că ITM nu a cercetat individual aceste elemente.
Actele nu ar indica, pentru fiecare persoană, cine îi repartiza sarcinile, cine îi controla munca, dacă prezența era obligatorie, ce consecințe avea nerespectarea programului și cine stabilea cuantumul sumelor primite.
În opinia apărării, inspectorii au transformat automat existența unui program și primirea unor bani în dovada unui raport de muncă.
Programele de 12 ore și sumele lunare
Poziția ITM, așa cum rezultă din pasajele reproduse de Asociație, se bazează în mare măsură pe declarațiile persoanelor găsite.
Mai multe dintre acestea ar fi indicat programe de 12 ore pe zi și sume lunare relativ constante.
Din perspectiva inspectorilor, asemenea elemente pot indica o activitate stabilă, organizată și remunerată.
Apărarea nu ignoră existența acestor declarații, dar contestă interpretarea lor automată.
Avocații susțin că, pentru persoane vulnerabile, termenii „salariu”, „plată” sau „bani primiți” pot fi utilizați în limbajul obișnuit fără precizia juridică necesară.
Sumele ar fi putut reprezenta, potrivit Asociației, bani de buzunar, ajutoare, deconturi pentru transport, cheltuieli de hrană sau alte forme de sprijin material.
Pentru a stabili natura salarială a banilor, ITM ar fi trebuit să verifice contabilitatea organizației, extrasele bancare, chitanțele, statele de plată și alte documente obiective.
În materialele furnizate nu rezultă că asemenea verificări au fost efectuate.
Acesta este însă unul dintre punctele dificile ale apărării. Existența unor programe regulate și a unor sume constante poate constitui un indiciu important în favoarea tezei ITM.
Pentru a demonstra contrariul, Asociația va trebui să prezinte documente care să arate natura exactă a sumelor și condițiile în care au fost acordate.
Voluntariatul nu poate ascunde un contract de muncă
Plângerea contravențională precizează că Asociația nu susține că voluntariatul ar putea fi remunerat ca o activitate salariată.
Legea interzice folosirea contractului de voluntariat pentru a evita încheierea unui contract individual de muncă.
Apărarea insistă însă că problema trebuie rezolvată pe bază de probe, nu prin simpla folosire a unor etichete.
Faptul că o persoană este numită „voluntar” nu exclude existența unei relații de muncă dacă, în realitate, aceasta are program obligatoriu, este subordonată și primește salariu.
În același timp, faptul că o persoană participă regulat la activități sau beneficiază de hrană, cazare și transport nu demonstrează automat că este angajată.
Asociația invocă Legea nr. 78/2014 privind voluntariatul, care permite organizațiilor-gazdă fără scop lucrativ să organizeze activități, să stabilească perioade și să suporte anumite cheltuieli ale voluntarilor.
În viziunea apărării, ITM trebuia să identifice elementul care diferențiază voluntariatul de munca dependentă: salariul real și subordonarea juridică specifică unui angajat.
Chiar actele ITM ar confirma existența unor categorii diferite
Asociația susține că propriile constatări ale inspectorilor ar demonstra că în centre existau persoane cu situații juridice diferite.
Într-un pasaj invocat de apărare, ITM ar fi reținut că unele persoane figurau în REGES cu contracte active.
O altă persoană ar fi fost calificată drept „rezidentă care ajută și nu primește bani”.
În același context, inspectorii ar fi consemnat că „alte aspecte nu s-au verificat”.
Apărarea folosește aceste mențiuni pentru a arăta că ITM avea posibilitatea să distingă între salariați, rezidenți și alte categorii, dar nu ar fi continuat analiza în cazul tuturor persoanelor.
Plângerea prealabilă susține chiar că măsura ar obliga Asociația să încheie contracte și pentru persoane despre care inspectorii constataseră că aveau deja contracte active sau că erau rezidente care nu primeau bani.
Această neclaritate va trebui rezolvată prin consultarea Anexei nr. 1 originale.
Declarații obținute în timpul unei descinderi
Un capitol sensibil al ambelor plângeri privește condițiile în care au fost completate fișele de identificare.
Controlul ITM s-a suprapus unei acțiuni DIICOT. Potrivit Asociației, la fața locului se aflau zeci de polițiști și reprezentanți ai mai multor instituții.
Persoanele chestionate ar fi fost vulnerabile și s-ar fi aflat într-un climat de presiune.
Apărarea afirmă că, pentru unele dintre ele, conținutul declarațiilor ar fi fost dictat de inspectorii de muncă.
În special, ar fi fost dictate formulări referitoare la „salariu lunar”, „remunerație” și „program de 12 ore pe zi”.
Asociația consideră că fișa de identificare trebuie să consemneze exprimarea liberă și proprie a persoanei, nu o formulare sugerată de organul de control.
Dacă această susținere va fi dovedită, valoarea probatorie a declarațiilor ar putea fi serios afectată.
În materialele furnizate nu apar însă declarații separate ale persoanelor care să confirme că răspunsurile le-au fost dictate.
Afirmația reprezintă, în acest stadiu, poziția Asociației și urmează să fie verificată prin probe.
Plângerea contravențională propune audierea Păcălei Delia și solicită depunerea tuturor fișelor de identificare.
Instanța va putea analiza modul în care au fost completate documentele, diferențele de scris, formulările utilizate și mărturiile persoanelor implicate.
Garanțiile aplicabile în materie contravențională
Apărarea invocă faptul că, deși plângerea contravențională se judecă potrivit regulilor procedurii civile, natura sancțiunii impune garanții apropiate de cele din materia penală.
Sunt menționate prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil.
În acest context, Asociația susține că probele obținute într-un climat de presiune trebuie analizate cu prudență.
Procesul-verbal beneficiază de o anumită forță probantă, dar nu este imposibil de contestat. Instanța trebuie să verifice atât legalitatea actului, cât și realitatea faptelor descrise.
Viorel Pașca și Asociația au posibilitatea să depună înscrisuri, să propună martori și să combată declarațiile pe care s-a întemeiat sancțiunea.
Ce solicită plângerea prealabilă adresată ITM Bihor
Prin plângerea prealabilă, Asociația cere ITM Bihor să revoce în întregime procesul-verbal de control nr. 2050334 din 30 iunie 2026 și Anexa nr. 1 referitoare la constatările și măsurile din domeniul relațiilor de muncă.
În subsidiar, se solicită revocarea parțială a actelor și eliminarea constatărilor privind persoanele neidentificate, absente sau nevăzute direct de inspectori.
Plângerea prealabilă susține că procesul-verbal de control este un act administrativ unilateral cu caracter individual și poate fi contestat potrivit Legii contenciosului administrativ.
Argumentele principale sunt similare celor din plângerea contravențională, dar accentul cade pe legalitatea și posibilitatea de executare a măsurilor.
Asociația susține că un inspector poate impune numai măsuri care remediază deficiențe constatate în mod legal.
Dacă primirea la muncă a celor 22 de persoane neidentificate direct nu a fost dovedită, obligația de a încheia contracte pentru acestea ar fi lipsită de temei.
Riscul unei a doua sancțiuni
Plângerea prealabilă insistă asupra riscului ca Asociația să fie sancționată din nou.
Neîndeplinirea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă poate atrage o amendă distinctă.
În cazul de față, organizația susține că este pusă în situația de a alege între încheierea unor contracte pentru persoane pe care nu le poate identifica și riscul unei noi sancțiuni pentru neexecutarea măsurii.
Această situație este prezentată drept o consecință directă a lipsei de precizie a procesului-verbal de control.
În opinia apărării, o autoritate nu poate impune o obligație imposibilă și apoi sancționa persoana pentru neexecutarea ei.
Ce probe cere Asociația să fie depuse
Ambele demersuri juridice solicită administrarea unui volum important de probe.
Asociația cere ca ITM să depună:
procesul-verbal de contravenție și toate anexele în formă integrală și lizibilă;
procesul-verbal de control și Anexa nr. 1;
toate fișele de identificare completate în timpul controlului;
declarațiile persoanelor pe care s-au bazat constatările;
dovada verificării în REGES pentru fiecare persoană;
contractele de voluntariat identificate sau ridicate;
documentele privind rolul Păcălei Delia în cadrul Asociației;
adresa sau solicitarea în baza căreia a fost efectuat controlul;
documentele privind calitatea lui Pașcalău Iosif în cadrul ITM Bihor;
ordinul de deplasare și componența echipei de control;
lista exactă a tuturor imobilelor verificate;
actele privind proprietatea sau folosința acestor spații;
rezultatele controalelor anterioare efectuate la Asociație;
eventualele documente privind verificările interne realizate la nivelul ITM sau al Ministerului Muncii.
Asociația propune și audierea Păcălei Delia în calitate de martor.
Prin acest probatoriu, apărarea urmărește să demonstreze că situația celor 36 de persoane nu a fost verificată individual și că actele de control conțin contradicții și informații insuficiente.
Poziția ITM, reconstituită din actele contestate
Materialele furnizate nu conțin un punct de vedere separat al ITM Bihor, o întâmpinare depusă în instanță sau un răspuns la plângerea prealabilă.
Poziția instituției poate fi reconstituită numai din pasajele reproduse în cererile Asociației.
Potrivit acestei versiuni, inspectorii au găsit persoane care desfășurau activități concrete de îngrijire și preparare a hranei.
Mai multe persoane au declarat că lucrau de luni sau chiar ani, aveau programe regulate și primeau sume fixe.
Verificarea registrului salariaților ar fi arătat că acestea nu aveau contracte active cu Asociația.
Alte persoane ar fi fost indicate de colegi sau de coordonatoarea centrului.
Pe baza ansamblului acestor informații, ITM a concluzionat că organizația a primit la muncă 36 de persoane fără contracte.
Inspectorii au aplicat amenda și au dispus remedierea situației prin încheierea contractelor.
Până la apariția unei întâmpinări sau a unei comunicări oficiale mai ample, nu se cunoaște răspunsul punctual al ITM la acuzațiile privind declarațiile dictate, martorul folosit, lipsa de identificare și imposibilitatea executării măsurii.
Contextul social al activității lui Viorel Pașca
Viorel Pașca este prezentat în documente ca reprezentant al unei Asociații care desfășoară de aproximativ două decenii activități de sprijin pentru persoane aflate în situații sociale și medicale dificile.
Organizația afirmă că lucrează constant cu voluntari și găzduiește persoane fără venituri sau fără alte posibilități de îngrijire.
Acest context nu înlătură obligația respectării legislației muncii. O asociație fără scop lucrativ poate avea calitatea de angajator și trebuie să încheie contracte atunci când activitatea desfășurată îndeplinește elementele unei relații de muncă.
În același timp, contextul este relevant pentru interpretarea fiecărei situații.
Într-un centru social, o persoană poate fi angajat, voluntar, beneficiar, rezident care ajută ocazional sau colaborator.
Pentru aplicarea unei sancțiuni calculate pentru fiecare persoană, autoritatea trebuie să stabilească exact în ce categorie se află fiecare.
Acesta este argumentul central al apărării lui Viorel Pașca: ITM ar fi tratat global și nediferențiat un mediu social complex, aplicând eticheta muncii nedeclarate tuturor persoanelor menționate.
Ce urmează în cele două proceduri
Judecătoria Beiuș urmează să analizeze plângerea contravențională.
Instanța va verifica dacă procesul-verbal a fost întocmit legal, dacă faptele au fost descrise suficient și dacă probele demonstrează primirea la muncă a fiecăreia dintre cele 36 de persoane.
Separat, ITM Bihor trebuie să soluționeze plângerea prealabilă privind procesul-verbal de control și măsurile dispuse.
Partajează acest conținut:
