SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Curtea de Apel Timișoara a respins acțiunea prin care viceprimarul Timișoarei, Ana Paula Romocean (USR), cerea anularea raportului de evaluare al Agenției Naționale de Integritate (ANI) care o declara incompatibilă. Decizia poate fi atacată cu recurs în 15 zile.
Înainte de pronunțare, la termenul din 1 iulie 2026, avocatul Paulei Romocean a expus în fața completului F7 argumentele pentru care cere anularea totală sau parțială a raportului ANI, iar încheierea de ședință consemnată în dosarul 118/59/2026 arată în detaliu pe ce s-a bazat apărarea.
Ce spune ANI
Potrivit raportului ANI, emis pe 12 ianuarie 2026, Romocean s-ar fi aflat în incompatibilitate în perioada 27 iunie 2021 – 22 mai 2023, întrucât a deținut simultan calitatea de membră titulară în Consiliul de Administrație al Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara și funcția de membră în Biroul Local Timișoara al USR. ANI a invocat art. 187 alin. (13), coroborat cu art. 178 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 95/2006, potrivit cărora o funcție în conducerea unui spital public nu poate fi cumulată cu o funcție în structurile de conducere ale unui partid politic. Apărarea a susținut, la rândul ei, că cele două poziții erau neremunerate și că simpla calitate de membru al Biroului Local USR nu ar reprezenta o funcție reală de conducere politică în sensul legii.
Deși spune că ar fi o chestie politică, nu este deloc așa deoarece foarte mulți politicieni au ajuns în vizorul ANI după asemenea fapte. Poate cel mai recent și cunoscut exemplu este cel al primarului orașului Anina din județul Caraș-Severin care și-a pierdut funcția de primar în urma unui asemenea raport, doar pentru că făcea parte din Consiliul de Administrație al unui liceu din oraș.
Cererea de suspendare, respinsă
La termenul din 1 iulie, apărarea a cerut suspendarea judecății până la soluționarea unei excepții de neconstituționalitate ridicate anterior în același dosar. Curtea sesizase Curtea Constituțională, la 19 iunie 2026, cu privire la prevederile art. 178 alin. 1 lit. f) și art. 187 alin. 13 teza I din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății — texte care reglementează tocmai componența consiliilor de administrație ale spitalelor publice.
Avocatul reclamantei a susținut că suspendarea ar trebui admisă întrucât o eventuală revizuire ulterioară, după o soluție favorabilă la Curtea Constituțională, ar fi lipsită de efect practic: dacă acțiunea este respinsă acum și mandatul de viceprimar încetează de drept, Romocean ar rămâne exclusă din viața politică timp de trei ani, interval în care nu s-ar mai putea repara nimic printr-o eventuală revizuire.
Instanța a reținut argumentele, dar a apreciat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 413 din Codul de procedură civilă și a respins cererea de suspendare, decizând să continue judecata pe fond.
Romocean își dă în gât colegii de partid din USR
Tot la acest termen, apărarea a depus la dosar o listă cu membri ai PSD care ocupă simultan funcții în consilii de administrație ale spitalelor, susținând că ANI aplică un tratament diferențiat și că majoritatea persoanelor aflate într-o situație similară — inclusiv din PNL și USR — nu au fost sancționate pentru incompatibilitate, deși își declaraseră public funcțiile deținute. Avocatul a cerut ANI să explice acest tratament diferit.
Instanța a respins însă cererea de probațiune, considerând că informația nu este utilă soluționării cauzei, întrucât obiectul dosarului este strict legalitatea raportului ANI emis pe cazul Romocean, nu practica instituției față de alte persoane.
Un detaliu notabil din încheierea de ședință: potrivit consemnării, avocatul reclamantei a arătat instanței, în ședință publică, că printre persoanele aflate într-o situație similară de cumul de funcții, cărora ANI nu li s-a aplicat același tratament, se numără și colegi din USR, alături de aleși din PNL — nu doar din PSD. Afirmația a fost făcută explicit în context procesual, ca argument pentru a demonstra un tratament diferențiat aplicat de ANI.
Această susținere ridică însă o întrebare de logică juridică asupra liniei de apărare publică folosită în spațiul politic în ultimele zile, potrivit căreia raportul ANI ar fi o manevră politică îndreptată împotriva USR: dacă ANI ar fi acționat din motive politice împotriva USR ca partid, ar fi fost de așteptat ca instituția să vizeze toți sau majoritatea membrilor USR aflați în situații similare de cumul de funcții, nu doar cazul Romocean — mai ales că, potrivit propriei apărări a viceprimarului, alți colegi din USR se aflau în aceeași situație de fapt, fără să fi fost sancționați de ANI. Argumentul „tratament diferențiat, deci discriminatoriu față de reclamantă” și argumentul „manevră politică împotriva USR” sunt, din acest punct de vedere, greu de susținut simultan: primul presupune că ANI a cruțat alți membri USR, al doilea presupune că ANI ar fi vizat tocmai USR. Cu toate acestea, Romocean s-a angajat să prezinte instanței lista cu colegii din USR aflați, ca și ea, în stare de incompatibilitate.
Prescripție și proporționalitate — cele două linii de apărare pe fond
Pe fondul cauzei, apărarea a construit două argumente principale.
Primul vizează prescripția: avocatul a susținut că incompatibilitatea este o „stare de drept”, nu una de fapt, și a ridicat problema momentului de la care aceasta ar fi trebuit să curgă — respectiv dacă exercitarea de fapt a atribuțiilor, după încetarea de drept a uneia dintre funcții, mai poate fi considerată relevantă pentru calculul termenului de prescripție. A cerut instanței să analizeze dacă vreunul dintre incidentele din cauze de suspendare sau întrerupere a prescripției, reglementate de art. 2536–2537 din Codul civil, ar fi aplicabil.
Un element important reținut în încheiere: chiar avocatul reclamantei a precizat instanței că Romocean nu a negat niciodată, de la început, existența incompatibilității. Această recunoaștere nu a fost contestată în ședință și a fost folosită de apărare nu pentru a nega faptele, ci pentru a construi argumentul de proporționalitate — anume că, odată ce faptele sunt necontestate, sancțiunea (încetarea de drept a mandatului și interdicția de trei ani de a mai ocupa o funcție publică) ar fi disproporționată față de gravitatea reală a cumulului de funcții.
Al doilea argument privește proporționalitatea sancțiunii. Apărarea a invocat jurisprudență internă și o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, subliniind că participarea la ședințele consiliului de administrație al spitalului nu presupunea o activitate continuă, ci întâlniri periodice — la interval de una-trei luni — pentru decizii administrative curente. Avocatul a susținut că regimul incompatibilităților este menit să protejeze exercitarea normală a unei funcții, nu să sancționeze fapte de corupție, și a cerut instanței să aprecieze dacă pierderea de drept a mandatului de viceprimar și interdicția de trei ani de a mai ocupa o funcție publică sunt proporționale cu faptele reținute — subliniind, din nou, că discuția pornește de la premisa că reclamanta nu a contestat niciodată, în fapt, cumulul de funcții constatat de ANI.
Decizia
Instanța a reținut cauza în pronunțare, a amânat inițial soluția pentru 6 iulie 2026 și a cerut apărării să depună concluziile scrise cel târziu în dimineața acelei zile. La 6 iulie 2026, Curtea de Apel Timișoara a respins acțiunea formulată de Ana Paula Romocean ca neîntemeiată, prin Hotărârea nr. 292/2026. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a aceleiași instanțe.
Merită reamintit, în context, că discuția din instanță a plecat de la o situație de fapt necontestată chiar de reclamantă: cumulul dintre funcția în consiliul de administrație al spitalului și cea din structurile locale de conducere ale USR.
Reacția lui Alfred Simonis: „regula a fost scrisă chiar de colegii de partid”
Decizia a stârnit reacții politice imediate. Liderul PSD Timiș și președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a comentat pe rețelele sociale valul de reacții apărut după ce Romocean a fost declarată incompatibilă, în contextul în care lideri USR, printre care primarul Timișoarei, Dominic Fritz, au vorbit despre un regim al incompatibilităților „scăpat de sub control” și au sugerat că instituțiile ar acționa împotriva partidului.
Simonis a evitat să comenteze temeinicia faptelor reținute de instanță, subliniind că procedura judiciară își urmează cursul. A atras însă atenția asupra originii textului de lege pe baza căruia ANI a constatat incompatibilitatea: norma provine dintr-o ordonanță de urgență (OUG nr. 79/2016) semnată în noiembrie 2016 de ministrul Sănătății de atunci, Vlad Voiculescu, membru al Guvernului Dacian Cioloș. Voiculescu a devenit ulterior europarlamentar din partea USR.
Simonis a concluzionat că este dificil de susținut teza unui atac al „sistemului” asupra Paulei Romocean, de vreme ce regula de incompatibilitate pe care a încălcat-o a fost redactată chiar de un fost lider al propriului partid, îndemnând la o privire mai atentă asupra istoriei legislative a USR înainte de a căuta explicații conspiraționiste.
Verificarea istoricului legislativ confirmă datele: OUG 79/2016, adoptată de Guvernul Cioloș la inițiativa lui Vlad Voiculescu, a extins regimul incompatibilităților pentru personalul de conducere din spitalele publice, inclusiv pentru membrii consiliilor de administrație — exact prevederile invocate ulterior de ANI în cazul Romocean.
Partajează acest conținut:
