SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Un vânător în vârstă de 61 de ani din Cluj a fost condamnat pentru braconaj, uz de armă fără drept și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, după ce a împușcat ilegal un căprior pe un fond cinegetic din județul Cluj și a fost prins în timp ce transporta animalul în saci de plastic.
Astfel, Curtea de Apel Cluj a respins ca nefondat, apelul formulat de inculpat, condamnat de Judecătoria Cluj-Napoca la o pedeapsă de 2 ani și 4 luni de închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere, pentru braconaj, transportul ilegal al vânatului, uz de armă fără drept și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Decizia Curții fiind definitivă.
Animalul a fost împușcat după încheierea partidei de vânătoare
Potrivit hotărârii, faptele s-au petrecut într-o noapte din iunie 2021. Inculpatul a practicat vânătoarea fără a respecta condițiile înscrise în autorizația de vânătoare pe care o deținea, ucigând un căprior. Faptele au fost descoperite a doua zi, atunci când organele de poliție l-au oprit în trafic pentru exces de viteză pe un drum județean din zona Chinteni.
Un martor audiat în dosar a declarat că pe durata vânătorii autorizate nu a auzit niciun foc de armă din zona unde se afla inculpatul. Acest aspect i-a determinat pe magistrați să considere că bărbatul a rămas ulterior pe teren și a împușcat căpriorul în afara condițiilor prevăzute de lege.
Instanța a apreciat că a existat un „plan infracțional bine conceput”, inculpatul cunoscând foarte bine regulile cinegetice și condițiile necesare pentru recoltarea legală a vânatului.
Bărbatul a fost prins cu arma și a încercat să convingă polițiștii că transporta un miel
Inculpatul a fost prins în dimineața următoare în timp ce se întorcea de la vânătoare. În autoturism se aflau atât arma de vânătoare, cât și animalul împușcat.
Potrivit surselor din cadrul anchetei, în interiorul autoturismului condus de bărbat s-a descoperit o armă de vânătoare marca Blaser, model R8, calibru 8x68S, de la care lipsea sistemul încărcător-trăgaci, o lunetă, cartușe, un crotal verde, un briceag cu pete de culoare brun-roșcată, un topor, precum și carcasa unui animal aflată în doi saci de plastic transparenți.
Judecătorii au arătat că arma de vânătoare poate fi folosită exclusiv asupra vânatului pentru care există autorizație și numai în condițiile expres prevăzute de lege. În momentul în care inculpatul a tras asupra căpriorului fără a avea dreptul legal de recoltare, folosirea armei a devenit automat un „uz de armă fără drept”.
Potrivit declarațiilor unui martor, agent de poliție, susținute în fața instanței, bărbatul a oferit explicații contradictorii cu privire la conținutul portbagajului. La un moment dat a declarat că animalul găsit în saci este o capră, iar ulterior a afirmat că este vorba despre un miel. Judecătorii au reținut că inculpatul a refuzat inițial să deschidă portbagajul și să arate conținutul sacilor în care se afla animalul împușcat. Mai mult, atunci când a fost întrebat despre conținutul acestora, le-a spus oamenilor legii că în sacii de plastic se află un miel.
Un alt martor, fermierul la care bărbatul s-a deplasat în dimineața de 16 iunie 2021 pentru a tranșa animalul, a declarat că acesta i-a comunicat că a împușcat personal căpriorul și că la momentul tranșării, carcasa era încă caldă fără a fi instalată rigiditatea cadaverică specifică decesului survenit cu mai multe ore înainte.
Inculpatul a încercat să „aranjeze” autorizația după control
Potrivit procesului-verbal, la momentul opririi, carcasa animalului avea atașat un crotal verde. Ulterior, când la fața locului au ajuns și alte echipe de poliție, crotalul dispăruse și a fost găsit în vegetație, în zona unde inculpatul mersese să își satisfacă nevoile fiziologice.
Instanța a consemnat că bărbatul a solicitat polițiștilor să îi fie restituită autorizația de vânătoare pentru a o completa. Procurorii au văzut în acest comportament o posibilă încercare de a crea aparența legalității. De asemenea, instanța a constatat că, profitând de neatenția organelor de poliție, inculpatul a îndepărtat crotalul aplicat vânatului, care a fost identificat ulterior în vegetația din zonă.
Astfel, magistrații au apreciat în acest caz că nu există suficiente probe pentru a concluziona că inculpatul a încercat efectiv să zădărnicească aflarea adevărului, aplicând principiul „in dubio pro reo”.
Condamnat pentru patru infracțiuni în primă instanță
Instanța de fond a reținut că autorizația de vânătoare individuală deținută de inculpat nu era completată cu privire la ieșirea în teren din iunie 2021 și că acesta nu se afla în prezența paznicului de vânătoare, așa cum prevăd normele legale. Potrivit motivării primei instanțe, înaintea acțiunilor de vânătoare organizate în baza autorizației individuale, deținătorul este obligat să se prezinte la persoana înscrisă în autorizație ca organizator al acțiunii și va intra în fondul cinegetic numai însoțit de aceasta.
Apărarea inculpatului a susținut, atât în fața primei instanțe, cât și în apel, că nu există probe certe potrivit cărora acesta ar fi folosit arma, invocând lipsa unei expertize balistice și faptul că arma nu avea montat sistemul trăgaci, fiind, în opinia apărării, nefuncțională. De asemenea, apărarea a solicitat achitarea inculpatului pentru toate cele patru infracțiuni, restituirea bunurilor confiscate și respingerea acțiunii civile.
Însă, instanța a stabilit că sunt dovedite, dincolo de orice îndoială rezonabilă, patru infracțiuni, acestea fiind braconaj, transportul vânatului dobândit ilegal, uz de armă fără drept și nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
Pentru aceste fapte, judecătorii au aplicat pedepse cu închisoarea de 2 ani și 4 luni cu suspendarea executării sub supraveghere, apreciind că sancțiunea trebuie să reflecte gravitatea faptelor, impactul asupra fondului cinegetic și necesitatea descurajării unor comportamente similare în rândul vânătorilor.
De ce i-a fost respins inculpatului apelul ? Motivarea instanței de apel
Cazul a ajuns la Curtea de Apel Cluj, care a analizat condamnarea dispusă de prima instanță și a reținut că bărbatul a desfășurat o activitate de vânătoare în afara cadrului legal, folosind arma de vânătoare într-un mod neautorizat.
În fața Curții de Apel, inculpatul și-a schimbat parțial declarațiile date anterior, recunoscând pentru prima dată că a tras cu arma asupra căpriorului în lipsa paznicului de vânătoare, animalul fugind rănit într-un tufiș, după care l-a căutat, l-a recuperat în dimineața următoare și l-a transportat la ferma unde a fost tranșat. Curtea a observat că starea de fapt reținută în rechizitoriu nu a fost asumată de inculpat, care, fiind audiat în fața organelor judiciare, a negat existența infracțiunilor și imputabilitatea acesteia, însă în fața instanței de control judiciar și-a nuanțat poziția procesuală.
Referitor la aceste declarații contradictorii, Curtea a reținut că toate justificările oferite de inculpat nu au valoarea unor explicații plauzibile, de natură a permite aplicarea directă în cauză a principiului in dubio pro reo, ci, mai degrabă, sunt expresia unei poziții procesuale adoptate în vederea sustragerii de la răspunderea penală.
Spre deosebire de instanța de fond, care a apreciat că vânătoarea ilegală a avut loc cel mai probabil în dimineața zilei următoare după eveniment, Curtea a stabilit că uciderea animalului s-a produs în timpul nopții din iunie 2021, în intervalul orar 00:00 și 07:00, în lipsa paznicului de vânătoare și cu nesocotirea prevederilor legale privitoare la partida de vânătoare autorizată.
Astfel, pedeapsa rezultantă aplicată de Judecătoria Cluj-Napoca, de 2 ani și 4 luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere pe un termen de 3 ani, a fost menținută în întregime. Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să se prezinte periodic la Serviciul de Probațiune, să anunțe orice schimbare a locuinței sau deplasare care depășește 5 zile și să presteze 80 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.
De asemenea, Curtea a confirmat și măsurile de confiscare dispuse de prima instanță, respectiv arma de vânătoare Blaser R8, luneta, cartușele și husa aferentă, precum și echivalentul în bani al autoturismului marca Toyota Land Cruiser folosit la transportul vânatului, în valoare de 6500 de euro, vehicul care nu apare pe numele inculpatului, ci al unui martor.
Totodată, a mai fost confirmată și obligarea inculpatului la plata sumei de 2500 de euro către Asociația de Vânătoare și Pescuit Sportiv, gestionara Fondului Cinegetic 12, cu titlu de despăgubiri pentru exemplarul de căprior ucis. Potrivit hotărârii, pentru un căprior mascul, valoarea de despăgubire pentru perioada de vânătoare 1 mai 15 octombrie este de 2500 de euro.
În concluzie, Curtea de Apel Cluj a respins ca nefondat apelul inculpatului și l-a obligat pe acesta la plata sumei de 2000 de lei către partea civilă, reprezentând onorariul avocațial, precum și a sumei de 2500 de lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Decizia este definitivă și poate fi consultată mai jos.
Partajează acest conținut:
