SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Tribunalul Bihor a respins, luni, 15 iunie 2026, contestația formulată de Emil Trifa împotriva încheierii de cameră preliminară pronunțate de Judecătoria Oradea, menținând astfel soluția prin care s-a constatat legalitatea rechizitoriului și s-a dispus începerea judecății.
Soluția Tribunalului Bihor este definitivă, ceea ce înseamnă că dosarul trece în faza judecății pe fond, unde instanța va analiza acuzațiile de hărțuire și amenințare în formă continuată formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea.
Emil Trifa, cunoscut în spațiul public bihorean pentru activitatea sa în radio, voice-over, prezentări de evenimente și servicii de marketing audio, este trimis în judecată pentru două infracțiuni: amenințare în formă continuată, cu 11 acte materiale, și hărțuire.
Persoana vătămată este Benedek Renata, care s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 10.000 de lei. Partea vătămată este reprezentată de Societatea de Avocatură Doseanu și Asociații, prin avocații Răzvan Doseanu, Pușcaș Dragoș și Ardelean Alex.
Decizia Tribunalului Bihor: contestația, respinsă ca nefondată
Prin minuta pronunțată la 15 iunie 2026, Tribunalul Bihor a respins ca nefondată contestația formulată de inculpatul Emil Trifa împotriva încheierii penale nr. 1025/CP/30.04.2026, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Oradea.
Rechizitoriul: acuzații de amenințare și hărțuire după destrămarea unei relații
Potrivit rechizitoriului emis la 19 ianuarie 2026 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, dosarul are la bază o relație personală deteriorată între Emil Trifa și Benedek Renata. Procurorii rețin că cei doi au avut o relație de concubinaj de aproximativ trei ani, iar după despărțirea definitivă, în luna martie 2023, ar fi urmat o perioadă de tensiuni, apeluri repetate, mesaje și presupuse amenințări.
În actul de sesizare, procurorul consemnează că, „în perioada 11 martie – 10 aprilie 2023”, inculpatul ar fi trimis persoanei vătămate mesaje audio „constând în 11 acte materiale de amenințare cu acte de violență fizică și amenințări cu moartea și fapte păgubitoare”, acțiuni despre care acuzarea susține că au creat „o puternică stare de temere” persoanei vătămate.
În privința infracțiunii de hărțuire, rechizitoriul descrie o altă conduită, plasată într-un interval parțial suprapus.
Procurorii susțin că, în perioada 5 martie – 3 aprilie 2023, Emil Trifa ar fi efectuat, în mod repetat, apeluri telefonice către persoana vătămată, inclusiv prin WhatsApp, și ar fi trimis mai multe mesaje text. Numărul total reținut în rechizitoriu este de 82 de apeluri telefonice.
Mesajele audio, apelurile și starea de temere invocată de persoana vătămată
Din rechizitoriu rezultă că persoana vătămată a formulat două plângeri penale în aprilie 2023. Una dintre acestea a vizat hărțuirea, iar cealaltă amenințarea.
Benedek Renata a susținut, potrivit actului de sesizare, că după despărțire ar fi fost apelată și contactată în mod repetat de fostul partener, inclusiv ziua și noaptea, deși i-ar fi cerut de mai multe ori să înceteze. În rechizitoriu se arată că persoana vătămată a relatat că unele convorbiri sau mesaje ar fi conținut injurii, presiuni psihice și amenințări cu acte de violență fizică.
Un episod central menționat în actul de acuzare privește data de 9 aprilie 2023, când persoana vătămată a susținut că, în jurul orei 20:00, Emil Trifa ar fi apelat-o telefonic și, pe fondul refuzului acesteia de a relua relația, ar fi amenințat-o că o va călca cu mașina sau că va determina o altă persoană să facă acest lucru. Rechizitoriul consemnează că persoana vătămată a interpretat aceste manifestări ca fiind de natură să îi provoace o stare intensă de teamă.
Procurorii au inclus în actul de sesizare mai multe pasaje atribuite inculpatului, rezultate din procesele-verbale de transcriere a unor înregistrări audio. Între acestea se regăsesc expresii precum „te dau cu capul de pereți”, „te voi distruge”, „așa te bat de mă-ta vine să recunoască cadavrul”, „când te prind te bat de te desfigurez”, precum și referiri la folosirea unui cuțit sau la urmărirea persoanei vătămate cu mașina. Aceste expresii sunt citate în rechizitoriu ca exemple ale actelor materiale de amenințare reținute de Parchet.
În ceea ce privește hărțuirea, Parchetul a menționat capturi de ecran care ar indica, între altele, 12 apeluri la data de 5 martie 2023, 38 de apeluri la data de 22 martie 2023, 8 apeluri la data de 27 martie 2023 și câte 11 apeluri în zilele de 2 și 3 aprilie 2023. În total, potrivit rechizitoriului, ar fi fost vorba despre 82 de apeluri, la care s-au adăugat mesaje text și mesaje prin WhatsApp.
O acuzație construită pe înregistrări, capturi de ecran și declarații
Materialul probator indicat de Parchet include declarațiile persoanei vătămate, declarațiile inculpatului și ale suspectului, cazierul judiciar, procese-verbale de transcriere a înregistrărilor audio, un raport psihodiagnostic al persoanei vătămate, capturi de ecran și suporturi optice conținând înregistrări audio și imagini.
Rechizitoriul arată că persoana vătămată a depus la dosar copii ale mesajelor, precum și trei suporturi optice: un stick USB și două DVD-uri. Acestea au devenit esențiale în economia acuzației, iar tocmai aici s-a concentrat una dintre principalele linii de apărare ale inculpatului în camera preliminară.
Apărarea a susținut că există dubii privind autenticitatea înregistrărilor audio, modul de creare, stocare și transfer al fișierelor, precum și integritatea acestora.
Inculpatul a arătat că înregistrările ar fi fost realizate într-un context relațional tensionat, caracterizat de conflicte reciproce, și că persoana vătămată ar fi procedat la o selecție a materialelor pe care le-a depus la dosar. În esență, apărarea a cerut ca aceste probe să fie privite cu circumspecție și a invocat nulitatea relativă a mijloacelor de probă reprezentate de înregistrările audio, imagini și capturi de ecran.
Camera preliminară: ce a cerut apărarea și ce a decis Judecătoria Oradea
În procedura de cameră preliminară, Emil Trifa a formulat cereri și excepții prin care a susținut, pe de o parte, că rechizitoriul nu descrie suficient de clar acuzația, iar pe de altă parte că probele audio și capturile depuse de persoana vătămată ar fi afectate de probleme privind autenticitatea și integritatea.
Prima critică a vizat modul în care Parchetul a descris cele 11 acte materiale de amenințare. Apărarea a susținut că, deși încadrarea juridică vorbește despre 11 acte materiale, rechizitoriul ar enumera mai multe conduite, ceea ce ar crea incertitudine cu privire la limitele judecății. În opinia inculpatului, nu ar fi fost clar care dintre conduite sunt efectiv imputate ca acte materiale de amenințare și care sunt doar elemente de context.
A doua critică a vizat probele. Inculpatul a susținut că înregistrările audio ar fi trebuit verificate printr-o expertiză sau prin procedee tehnice apte să confirme data, integritatea și autenticitatea lor. Apărarea a mai invocat faptul că unele fișiere ar fi fost transferate ulterior, iar data indicată inițial ar fi putut reprezenta data transferului, nu data realizării înregistrării.
Judecătoria Oradea a respins aceste argumente.
Rechizitoriul, considerat suficient de clar pentru începerea judecății
Apărarea a insistat că acuzația de amenințare în formă continuată este neclară, deoarece Parchetul ar fi enumerat mai multe conduite decât cele 11 acte materiale indicate în încadrarea juridică.
Judecătoria Oradea a respins însă această critică. Instanța a admis că redactarea rechizitoriului putea fi mai riguroasă și că actele materiale imputate ar fi trebuit evidențiate mai clar în secțiunea privind încadrarea juridică. Totuși, judecătorul a considerat că, din ansamblul actului de sesizare, se poate stabili care sunt limitele judecății.
Hotărârea arată că procurorul nu a indicat 18 acte materiale de amenințare, ci 18 conduite, dintre care unele au fost prezentate ca elemente de context, nu ca fapte imputate distinct. Instanța a reținut că în rechizitoriu există pasaje în care se precizează explicit că anumite conduite nu conțin amenințări cu acte de violență fizică, ci doar injurii, presiuni psihice sau discuții contradictorii.
Judecătorul a concluzionat că „se poate stabili cu ușurință care sunt limitele judecății, fiind delimitate expres actele materiale pentru care s-a dispus trimiterea în judecată”. Această concluzie a fost decisivă pentru respingerea cererii de restituire a cauzei la Parchet.
Ce a dispus Judecătoria Oradea
La finalul analizei, Judecătoria Oradea a respins cererile și excepțiile formulate de inculpat ca neîntemeiate. În dispozitiv, instanța a reținut: „În temeiul art. 345 alin. (1) și (2) C.proc.pen. respinge cererile şi excepţiile formulate de inculpatul […] ca neîntemeiate”.
Instanța a constatat competența Judecătoriei Oradea, legalitatea sesizării prin rechizitoriul din 19 ianuarie 2026, legalitatea administrării probelor și legalitatea efectuării actelor de urmărire penală. Apoi, în temeiul art. 346 alin. (2) Cod procedură penală, a dispus începerea judecății pentru infracțiunile de amenințare în formă continuată și hărțuire.
Această soluție a fost atacată de Emil Trifa cu contestație, însă Tribunalul Bihor a respins contestația ca nefondată la 15 iunie 2026. Prin urmare, dosarul intră în faza de judecată pe fond.
Ce urmează: judecata pe fond și prezumția de nevinovăție
Odată finalizată camera preliminară, dosarul va fi judecat de Judecătoria Oradea. În această etapă, instanța va putea administra probe, va putea audia părțile, va putea analiza înregistrările, capturile de ecran, transcrierile și raportul psihodiagnostic, iar apărarea va putea formula cereri probatorii, inclusiv eventuale solicitări de expertiză tehnică privind înregistrările audio.
Aici se va tranșa, în mod real, disputa dintre acuzare și apărare. Parchetul va trebui să dovedească, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele descrise în rechizitoriu au fost comise de inculpat, că ele întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de amenințare și hărțuire și că au produs starea de temere invocată de persoana vătămată. Apărarea, la rândul ei, va putea contesta autenticitatea, contextul, relevanța și forța probatorie a înregistrărilor și capturilor de ecran.
Până la o hotărâre definitivă de condamnare, Emil Trifa beneficiază de prezumția de nevinovăție. În acest moment, singura certitudine juridică este una procedurală: Parchetul l-a trimis în judecată, Judecătoria Oradea a constatat că dosarul este legal întocmit și poate intra pe fond, iar Tribunalul Bihor a confirmat definitiv această soluție prin respingerea contestației.
Partajează acest conținut:
