Răsturnare de situație în cazul de la Aleșd: bărbatul acuzat că a vrut să răpească de la școală fiul unui polițist nu mai rămâne în arest preventiv

Tribunalul Bihor a respins propunerea de arestare preventivă admisă, în primă fază, de Judecătoria Aleșd în cazul lui Varga Călin Valentin, bărbatul cercetat pentru tentativă la lipsire de libertate, după incidentul petrecut la Liceul Teoretic „Constantin Șerban” din Aleșd.

Prin minuta pronunțată în 9 iunie 2026, instanța de control judiciar a admis contestația formulată de inculpat, a desființat integral încheierea penală pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Aleșd și, rejudecând cauza, a respins propunerea formulată de procurori.

Un dosar care a alarmat comunitatea din Aleșd

Cazul a atras atenția comunității locale după ce, potrivit anchetatorilor, Varga Călin Valentin s-ar fi prezentat marți, 2 iunie 2026, în jurul orei 14.30, la Liceul Teoretic „Constantin Șerban” din Aleșd. Scopul susținut de procurori ar fi fost acela de a-l prelua de la școală pe un copil de clasa I, fiul unui polițist din localitate.

Potrivit datelor atribuite Parchetului, bărbatul s-ar fi prezentat la secretariatul unității de învățământ și ar fi încercat să convingă personalul școlii că fusese trimis de tatăl copilului. Ar fi spus angajatelor că lucrează pentru tatăl minorului și că acesta i-ar fi cerut să vină după băiat pentru a-l lua acasă.

Din perspectiva procurorilor, această prezentare nu era o simplă confuzie, ci un scenariu menit să inducă în eroare personalul școlii și să permită preluarea minorului.

Incidentul nu s-a consumat în forma temută de anchetatori deoarece copilul nu se mai afla în unitatea de învățământ.

Din informațiile existente în dosar, minorul fusese deja luat de la școală cu aproximativ 30 de minute înainte de sosirea bărbatului. După ce i s-a transmis că elevul nu mai este în școală, Varga Călin Valentin ar fi rămas o perioadă în curtea unității de învățământ, unde,  a mimat că joacă tenis singur, fiind ulterior îndepărtat de agentul de pază.

Această succesiune de fapte a fost interpretată de procurori ca o tentativă de lipsire de libertate. Formula folosită în materialele atribuite anchetatorilor este una fermă: bărbatul ar fi încercat să îl lipsească de libertate, să îl răpească pe minor. Tocmai caracterul concret al țintei — un copil anume, identificat prin tatăl său — și modalitatea de abordare a personalului școlii au transformat incidentul într-un caz cu impact public major.

De la reținere la arestare preventivă

După incident, Varga Călin Valentin a fost ridicat de la domiciliu și dus la audieri. Potrivit procurorilor, acesta nu ar fi recunoscut acuzațiile. Inițial ar fi refuzat să dea declarații, iar ulterior ar fi încercat să ofere o versiune diferită asupra celor întâmplate. În limbajul anchetatorilor, citat în relatările publice, inculpatul ar fi încercat să denatureze adevărul.

Pe fondul gravității acuzației, procurorii au dispus reținerea pentru 24 de ore și au sesizat Judecătoria Aleșd cu propunere de arestare preventivă.

La 3 iunie 2026, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Aleșd a admis propunerea, fiind pronunțată Încheierea penală nr. 11/DL/2026. În acea etapă, instanța de fond a considerat, cel puțin la nivelul soluției, că sunt îndeplinite condițiile pentru cea mai severă măsură preventivă: privarea de libertate pe durata urmăririi penale.

Contestația și soluția Tribunalului Bihor

Varga Călin Valentin a contestat încheierea Judecătoriei Aleșd, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Bihor. La ședința din 9 iunie 2026, completul C-DL1, cu ora estimată 08.00, a pronunțat o soluție de desființare a hotărârii atacate.

Minuta Tribunalului este clară în privința mecanismului procedural folosit. Instanța a făcut trimitere la art. 425¹ alin. 7 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, raportat la art. 204 Cod procedură penală, texte care reglementează soluțiile instanței în contestațiile privind măsurile preventive. În baza acestor dispoziții, Tribunalul a admis contestația inculpatului și a desființat integral încheierea pronunțată de Judecătoria Aleșd.

O acuzație gravă, dar aflată încă în faza de anchetă

Infracțiunea menționată în minuta Tribunalului este tentativa la lipsire de libertate, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 205 alin. 1, 2 și 3 lit. b Cod penal. În limbaj juridic, aceasta înseamnă că procurorii nu susțin că lipsirea de libertate s-a consumat, ci că inculpatul ar fi început executarea unei acțiuni îndreptate spre lipsirea de libertate a minorului, fără ca rezultatul urmărit să se producă.

Cele cinci dosare invocate de procurori

Un element important în construcția acuzării îl reprezintă informațiile potrivit cărora Varga Călin Valentin ar fi vizat, în total, de cinci dosare penale. Conform datelor unele dintre aceste cauze privesc suspiciuni de agresiune sexuală, amenințare și hărțuire. Într-un dosar, bărbatul ar fi fost acuzat că a amenințat un vecin cu un cuțit, fapt care ar fi creat victimei „o stare de temere”.

Într-un alt dosar, este menționată o acuzație de agresiune sexuală formulată de o verișoară. Un dosar de hărțuire ar fi fost clasat după retragerea plângerii de către persoana vătămată.

Aceste informații au o dublă relevanță. Pe de o parte, ele au fost folosite de procurori pentru a descrie un profil de risc și pentru a susține pericolul pe care inculpatul l-ar reprezenta în comunitate.

Pe de altă parte, din punct de vedere juridic, ele nu pot fi tratate ca fapte definitiv dovedite dacă nu există hotărâri de condamnare. Diferența dintre o persoană cercetată într-un dosar penal și o persoană condamnată definitiv este fundamentală într-un stat de drept.

Posibila legătură cu tatăl copilului și limita probelor

Un alt detaliu care a amplificat atenția publică este faptul că tatăl copilului, polițist în Aleșd, ar fi făcut anterior parte dintr-un echipaj trimis la domiciliul lui Varga Călin Valentin, în urma unor apeluri la 112 care semnalau scandaluri. Această împrejurare a ridicat întrebarea dacă incidentul de la școală ar fi avut o motivație de răzbunare sau intimidare.

Totuși, potrivit informațiilor atribuite procurorilor, „raportul de cauzalitate între atribuțiile persoanelor vătămate (poliţişti) şi fapta inculpatului (…) nu a putut fi stabilit”. Această precizare este importantă pentru că temperează interpretările speculative. Faptul că tatăl copilului avusese anterior o intervenție profesională legată de inculpat poate fi relevant ca element de context, dar nu înseamnă automat că fapta investigată a fost determinată de calitatea de polițist a părintelui.

Într-un material jurnalistic riguros, această limită trebuie păstrată. Ancheta poate explora ipoteza unei legături, dar, la acest moment, procurorii înșiși au precizat că nu au stabilit o relație cauzală directă între activitatea profesională a polițistului și conduita imputată inculpatului.

Expertiza psihiatrică și problema discernământului

În dosar a fost dispusă și efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice. Rolul acesteia este de a stabili dacă Varga Călin Valentin avea discernământ la momentul faptelor, adică dacă înțelegea semnificația și consecințele acțiunilor sale și dacă își putea controla conduita.

Această expertiză poate deveni decisivă pentru evoluția cauzei. Dacă specialiștii vor concluziona că inculpatul avea discernământ, ancheta va continua în logica obișnuită a răspunderii penale. Dacă, dimpotrivă, se va constata lipsa discernământului, răspunderea penală poate fi analizată diferit, iar autoritățile pot lua în discuție măsuri medicale prevăzute de lege. Până la finalizarea expertizei, orice concluzie fermă privind starea psihică a inculpatului ar fi prematură.

Şedinţe