SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Uniunea Națională a Barourilor din România a publicat, la 11 mai 2026, în seria „Dialog UNBR”, un răspuns dedicat sancționării practicii neautorizate a activităților juridice, în contextul în care serviciile juridice furnizate online, inclusiv prin instrumente de inteligență artificială, au devenit o temă distinctă de intervenție instituțională. Răspunsul a fost formulat în urma întrebărilor adresate de avocații Bogdan Dumitriu și Ana Maria Ioniță, ambii din Baroul București, privind strategiile UNBR împotriva utilizării neprofesioniste a inteligenței artificiale pentru servicii juridice, mecanismele de sancționare a practicii neautorizate și protejarea activităților rezervate avocaților.
Potrivit poziției prezentate de UNBR, strategia instituțională are ca punct central trecerea de la o reacție punctuală, predominant judiciară, la o abordare integrată, care include prevenție, monitorizare, reacție rapidă și intervenție juridică. În formularea instituției, fenomenul nu mai este privit doar ca o succesiune de cazuri izolate, ci ca un fenomen sistemic în ecosistemul digital, unde platformele online, formularele interactive, chatbot-urile și sistemele automate pot crea confuzie între informarea juridică generală și consultanța juridică individualizată.
Delimitarea dintre informare juridică și consultanță juridică
Una dintre temele centrale ale răspunsului este distincția dintre informare juridică și consultanță juridică. UNBR arată că definirea consultanței juridice și clarificarea acestei delimitări se află pe agenda Congresului Avocaților 2026. Explicația instituțională pornește de la o realitate tehnologică: în mediul online, utilizatorul poate primi răspunsuri aparent personalizate după completarea unor formulare, după interacțiunea cu un chatbot sau după transmiterea unor date despre propria situație juridică. În aceste cazuri, potrivit textului UNBR, diferența dintre o informație generală și o recomandare juridică individualizată devine mai greu de perceput pentru public.
În prezentarea UNBR, activitatea intră în sfera consultanței juridice atunci când o aplicație redactează acte adaptate situației utilizatorului, recomandă strategii procesuale, estimează șanse într-un litigiu sau indică pași juridici concreți de urmat. Instituția raportează această delimitare la garanțiile legale și profesionale pe care le atribuie avocatului autorizat: răspundere profesională, independență, confidențialitate și control deontologic.
Cadrul juridic al profesiei de avocat
Din punct de vedere juridic, cadrul general este dat de Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Textul legii, publicat pe site-ul UNBR în versiunea indicată ca fiind în vigoare, prevede că profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonome, iar exercitarea profesiei se face numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte. Aceeași lege interzice constituirea și funcționarea de barouri în afara UNBR.
Legea enumeră activitățile prin care se realizează activitatea avocatului, între care consultațiile și cererile cu caracter juridic, asistența și reprezentarea juridică în fața instanțelor și a altor autorități, redactarea de acte juridice, apărarea și reprezentarea prin mijloace juridice specifice a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice. Textul legal precizează că activitățile respective se exercită numai de avocat, dacă legea nu prevede altfel.
În materia practicii fără drept, Legea nr. 51/1995 prevede că exercitarea fără drept a oricărei activități specifice profesiei de avocat constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale. De asemenea, actele specifice profesiei de avocat, efectuate în mod public de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condițiile legii, sunt nule.
Regimul juridic privește și utilizarea denumirilor profesiei. Legea sancționează folosirea fără drept a denumirilor „Barou”, „Uniunea Națională a Barourilor din România”, „U.N.B.R.” ori „Uniunea Avocaților din România”, precum și a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, a însemnelor specifice profesiei sau a robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de lege.
Datele comunicate de UNBR: monitorizare și cazuri identificate
În răspunsul publicat, UNBR indică aplicarea Metodologiei UNBR 2.0 privind combaterea exercitării fără drept a profesiei ca instrument instituțional utilizat în această zonă. Grupul de lucru al Consiliului UNBR privind apărarea profesiei împotriva practicilor avocaturii clandestine, denumit GL5, a identificat și comunicat barourilor 319 entități juridice cu obiect de activitate CAEN 6910 – activități juridice. În același context, au fost menționate 31 de entități și 3 persoane fizice suspectate că ar desfășura activități juridice neautorizate, la care s-au adăugat alte cazuri identificate în cursul anului 2024.
UNBR arată că, în paralel cu aceste demersuri, au fost inițiate întâlniri cu autorități și instituții competente pentru dezvoltarea unor mecanisme de combatere a „avocaturii clandestine” în mediul online. Accentul este pus, potrivit răspunsului, pe intervenția rapidă împotriva celor care desfășoară în mod vădit activități juridice fără drept sau folosesc denumiri, simboluri și formule comerciale care pot induce publicului ideea unei activități avocațiale legitime.
Hotărâri și cauze invocate în răspunsul UNBR
UNBR menționează că strategia instituțională a condus deja la condamnări definitive și hotărâri relevante în materia exercitării fără drept a profesiei și a folosirii ilegale a denumirilor profesiei. În categoria exercitării fără drept sunt indicate cazurile Bondor Vasile, Traian Ioan Halip și Spătaru Nicolae, ultimul fiind menționat ca fiind condamnat pentru 1.196 de acte materiale de exercitare fără drept a profesiei. În categoria folosirii ilegale a denumirilor și însemnelor profesiei sunt menționate cauzele Gabriel Corin Ilderim Klein Kirițescu, Pompiliu Bota și Bălăcescu Constantin.
Un caz prezentat de UNBR ca relevant pentru dimensiunea digitală a fenomenului este cel al lui Cosma Liviu, despre care instituția afirmă că desfășura activități juridice prin platformele cazulmeu.ro și oragondespagubiri.ro, fiind prezentat online ca avocat. Potrivit răspunsului UNBR, acesta a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare, obligat la muncă în folosul comunității și la plata sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale către Baroul Vrancea, fiind dispus și sechestru asigurător până la concurența sumei de 566.840 lei. (
UNBR mai indică drept exemplu recent hotărârea pronunțată la 29 aprilie 2026 de Judecătoria Gheorgheni în cazul Kovacs Tunde. Potrivit textului publicat, instanța a reținut 93 de acte materiale de exercitare fără drept a profesiei de avocat și 75 de acte materiale privind folosirea fără drept a denumirilor și însemnelor specifice profesiei, fapte desfășurate pe mai mulți ani, inclusiv prin activități online.
Platformele digitale și aparența de legitimitate profesională
În abordarea UNBR, problema nu se limitează la fapta materială de a oferi servicii juridice fără drept. Textul pune accent și pe crearea unei aparențe publice de legitimitate profesională, prin folosirea termenilor „avocat”, „barou” sau „UNBR”, a însemnelor profesiei ori a unor formule comerciale care pot face justițiabilul să creadă că se află în fața unui serviciu avocațial autorizat.
Această componentă este relevantă în mediul digital, unde identitatea furnizorului unui serviciu, calificarea profesională, răspunderea pentru conținut și natura exactă a serviciului prestat pot fi dificil de verificat de către utilizator. Răspunsul UNBR plasează aici platformele care creează aparența unei consultanțe juridice autorizate, fără a oferi garanțiile specifice profesiei de avocat.
Digital Services Act și mecanismele de eliminare a conținutului ilegal
O componentă distinctă a strategiei anunțate de UNBR este valorificarea instrumentelor oferite de Digital Services Act. UNBR afirmă că se află în cooperare cu DNSC, ANCOM, ADR și ICI pentru dezvoltarea unor mecanisme instituționale care să permită eliminarea rapidă a conținutului ilegal din mediul online. Obiectivul declarat este ca UNBR să poată sesiza rapid platformele și furnizorii de servicii intermediare, să solicite eliminarea conținutului ilegal, să obțină informații privind furnizorii serviciilor digitale și să intervină împotriva platformelor care oferă fără drept consultanță juridică.
În România, aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale este legată de Legea nr. 50/2024, prin care ANCOM a fost desemnat coordonator pentru serviciile digitale. Potrivit ANCOM, regimul DSA se aplică furnizorilor de servicii intermediare și urmărește prevenirea activităților ilegale și dăunătoare din mediul online, creând obligații de transparență și responsabilitate pentru platforme și un cadru de supraveghere la nivelul Uniunii Europene.
ANCOM explică faptul că furnizorii de servicii de găzduire, inclusiv platformele online, trebuie să implementeze mecanisme de notificare și acțiune, astfel încât persoanele fizice sau juridice să poată semnala prezența unui conținut presupus ilegal. Dacă notificările permit identificarea caracterului nelegal al activității sau informației fără o analiză juridică detaliată, furnizorul trebuie să acționeze prompt pentru eliminarea conținutului sau dezactivarea accesului.
În acest cadru, UNBR afirmă că au fost inițiate demersuri către ANCOM pentru recunoașterea Uniunii ca autoritate relevantă în sensul Digital Services Act. Potrivit răspunsului, o asemenea calitate ar permite formularea de solicitări oficiale privind eliminarea conținutului ilegal, transmiterea de ordine sau cereri de informații către platforme și dezvoltarea unor mecanisme de cooperare directă cu actorii implicați în aplicarea DSA.
Inteligența artificială ca instrument, nu ca substitut al avocatului
Răspunsul UNBR precizează că strategia nu este orientată împotriva tehnologiei. Instituția descrie inteligența artificială ca instrument de sprijin pentru avocat, în activități precum documentarea, analiza sau redactarea, dar delimitează această utilizare de folosirea AI ca substitut al avocatului în furnizarea consultanței juridice.
Această poziționare este pusă de UNBR în legătură cu forumul „Just AI”, organizat sub egida Administrației Prezidențiale a României, unde, potrivit textului publicat, ideea centrală a fost că inteligența artificială poate sprijini actul de justiție și profesiile juridice, fără a substitui raționamentul uman, răspunderea profesională și controlul exercitat de profesionistul dreptului.
O strategie declarată pe mai multe planuri
În concluzia răspunsului, UNBR prezintă strategia ca fiind construită pe combaterea formelor vădit ilegale de exercitare fără drept a profesiei, eliminarea rapidă a conținutului ilegal, combaterea publicității înșelătoare, protejarea termenilor profesiei, delimitarea dintre informare juridică și consultanță juridică, redefinirea funcțională a consultanței juridice, adaptarea activităților rezervate la mediul digital și obținerea unor instrumente directe de intervenție în arhitectura Digital Services Act.
Răspuns UNBR
„UNBR are deja o strategie instituțională bazată pe intervenție rapidă, reacție judiciară fermă și extinderea instrumentelor juridice împotriva serviciilor care oferă fără drept consultanță juridică. Această strategie marchează trecerea de la o apărare punctuală, predominant judiciară, a profesiei, la o abordare integrată, adaptată unui fenomen devenit sistemic în ecosistemul digital. Nu mai este suficient ca profesia să constate fapte deja consumate, ci este necesară utilizarea unor mecanisme coordonate de prevenție, monitorizare, reacție rapidă și intervenție juridică. În acest context, devine esențială identificarea rapidă a platformelor care creează confuzie, intervenția împotriva celor care oferă servicii nelegale, prevenirea folosirii abuzive a termenilor profesionali și adaptarea cadrului normativ astfel încât noile forme de consultanță juridică digitală să nu funcționeze într-o zonă gri.
Punctul de plecare al strategiei îl reprezintă distincția dintre informare juridică și consultanță juridică, iar definirea consultanței juridice și clarificarea acestei delimitări constituie teme esențiale pe agenda Congresul Avocaților 2026. Pentru ca profesia și autoritățile să poată distinge rapid între activitățile legale și consultanța juridică neautorizată, este necesară o definiție clară a consultanței juridice, mai ales într-un mediu online care a amplificat confuzia dintre simpla informare și furnizarea unei soluții juridice concrete. Multe platforme folosesc formulare interactive, chatbot-uri sau sisteme automate care colectează date despre utilizator și generează răspunsuri aparent personalizate, astfel încât utilizatorul nu mai percepe diferența dintre o informație generală și o recomandare juridică individualizată. În momentul în care o aplicație redactează acte adaptate situației utilizatorului, recomandă strategii procesuale, estimează șanse într-un litigiu sau indică pașii juridici care trebuie urmați, activitatea intră în sfera consultanței juridice și trebuie să respecte garanțiile conferite de lege pe care numai avocatul autorizat le poate oferi: răspundere profesională, independență, confidențialitate și control deontologic.
Pe termen scurt, accentul cade pe intervenția rapidă împotriva celor care desfășoară în mod vădit activități juridice fără drept sau folosesc denumiri, simboluri și formule comerciale care induc publicului ideea unei activități avocațiale legitime. Aplicarea Metodologiei UNBR 2.0 privind combaterea exercitării fără drept a profesiei a produs și continuă să producă rezultate concrete. Grupul de lucru al Consiliului UNBR privind apărarea profesiei împotriva practicilor avocaturii clandestine (GL5) a identificat și comunicat barourilor 319 entități juridice cu obiect de activitate CAEN 6910 – activități juridice, precum și 31 de entități și 3 persoane fizice suspectate că desfășoară activități juridice neautorizate, la care s-au adăugat ulterior alte cazuri identificate în cursul anului 2024. În paralel, UNBR și reprezentanții GL5 au inițiat întâlniri cu autorități și instituții competente pentru dezvoltarea unor mecanisme de combatere a „avocaturii clandestine” în mediul online.
Strategia a condus deja la condamnări definitive și hotărâri importante în materia exercitării fără drept a profesiei și folosirii ilegale a denumirilor profesiei. În categoria exercitării fără drept a profesiei se înscriu cazurile Bondor Vasile, Traian Ioan Halip sau Spătaru Nicolae, acesta din urmă fiind condamnat pentru 1196 acte materiale de exercitare fără drept a profesiei. În categoria folosirii ilegale a denumirilor și însemnelor profesiei se înscriu cauzele Gabriel Corin Ilderim Klein Kirițescu, Pompiliu Bota sau Bălăcescu Constantin. Alte cauze au vizat simultan exercitarea fără drept și crearea unei aparențe de legitimitate profesională prin utilizarea termenilor „avocat”, „barou” sau „UNBR”.
Un caz relevant pentru noua dimensiune digitală a fenomenului este cel al lui Cosma Liviu, care desfășura activități juridice prin platformele cazulmeu.ro și oragondespagubiri.ro, fiind prezentat online ca avocat. Acesta a fost condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare, obligat la muncă în folosul comunității și la plata sumei de 100.000 lei daune morale către Baroul Vrancea, fiind dispus inclusiv sechestru asigurător până la concurența sumei de 566.840 lei.”
Un exemplu recent este hotărârea pronunțată la 29 aprilie 2026 de Judecătoria Gheorgheni în cazul Kovacs Tunde. Instanța a reținut 93 de acte materiale de exercitare fără drept a profesiei de avocat și 75 de acte materiale privind folosirea fără drept a denumirilor și însemnelor specifice profesiei, fapte desfășurate pe mai mulți ani, inclusiv prin activități online. Importanța acestei hotărâri depășește cazul individual. Ea confirmă două direcții esențiale ale strategiei UNBR: sancționarea exercitării fără drept a activităților juridice și combaterea aparenței de legitimitate create prin folosirea termenilor, însemnelor și simbolurilor profesiei. Cu alte cuvinte, nu este vizată doar fapta materială de a oferi servicii juridice fără drept, ci și construcția unei imagini publice false, prin care justițiabilul este făcut să creadă că se află în fața unui serviciu avocațial.
Prin urmare, strategia urmărește combaterea platformelor care creează aparența unei consultanțe juridice autorizate fără a oferi garanțiile profesiei, în special prin prevenirea confuziei generate în mediul online, inclusiv prin folosirea abuzivă a termenilor „avocat”, „barou” sau „UNBR”. În paralel, se are în vedere integrarea acestor servicii în cadrul european de reglementare, prin instituirea unor obligații clare privind transparența, identificarea furnizorului, răspunderea pentru conținutul juridic generat și eliminarea rapidă a conținutului ilegal sau înșelător.
O componentă decisivă a strategiei este și valorificarea instrumentelor oferite de Digital Services Act. UNBR cooperează deja cu autoritățile competente – DNSC, ANCOM, ADR și ICI – în scopul dezvoltării unor mecanisme instituționale care să permită eliminarea rapidă a conținutului ilegal din mediul online.
Obiectivul este ca UNBR să poată sesiza rapid platformele și furnizorii de servicii intermediare, să solicite eliminarea conținutului ilegal, să obțină informații privind furnizorii serviciilor digitale și să intervină eficient împotriva platformelor care oferă fără drept consultanță juridică. În acest sens, au fost deja inițiate demersuri către ANCOM pentru recunoașterea UNBR ca autoritate relevantă în sensul Digital Services Act. O astfel de calitate ar permite UNBR să acționeze instituțional mai rapid și mai eficient în sectorul serviciilor juridice digitale, inclusiv prin formularea de solicitări oficiale privind eliminarea conținutului ilegal, transmiterea de ordine sau cereri de informații către platforme și dezvoltarea unor mecanisme de cooperare directă cu actorii implicați în aplicarea DSA.
În concluzie, pilonii strategiei UNBR sunt combaterea formelor vădit ilegale de exercitare fără drept a profesiei și eliminarea rapidă a conținutului ilegal, combaterea publicității înșelătoare și protejarea termenilor profesiei, delimitarea clară dintre informare juridică și consultanță juridică, precum și redefinirea funcțională a consultanței juridice, adaptarea activităților rezervate la mediul digital și obținerea unor instrumente directe de intervenție în arhitectura Digital Services Act. Strategia UNBR marchează trecerea de la o abordare reactivă la una proactivă și integrată, adaptată unui fenomen digital devenit sistemic. Strategia nu este orientată împotriva tehnologiei, ci urmărește integrarea inteligenței artificiale ca instrument de sprijin pentru avocat, în documentare, analiză sau redactare, împiedicând în același timp folosirea acesteia ca substitut al avocatului în furnizarea consultanței juridice. Această viziune este în concordanță și cu direcția afirmată în cadrul forumului „Just AI”, organizat sub egida Administrația Prezidențială a României, unde ideea centrală a fost că inteligența artificială trebuie utilizată ca instrument de sprijin pentru actul de justiție și profesiile juridice, fără a substitui raționamentul uman, răspunderea profesională și controlul exercitat de profesionistul dreptului.”
Partajează acest conținut:
