Într-o hotărâre pronunțată în data de 3 martie 2026, Judecătoria Dej a condamnat un profesor de educație fizică din orașul Huedin la pedeapsa de doi ani de închisoare cu suspendare, după ce instanța a stabilit că acesta a agresat un elev în vârstă de doar șapte ani în timpul unei ore de sport desfășurate în incinta liceului unde își desfășura activitatea. Sentința vine după un proces îndelungat, care a durat mai mulți ani și în cadrul căruia au fost analizate numeroase probe, declarații de martori, rapoarte medico-legale și evaluări psihologice privind impactul incidentului asupra copilului. Instanța a reținut că fapta profesorului constituie infracțiunea de purtare abuzivă, întrucât agresiunea a fost comisă de o persoană aflată în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în contextul relației de autoritate pe care cadrul didactic o avea față de elev.

Incidentul din 15 martie 2019

Cazul își are originea într-un incident petrecut în dimineața zilei de 15 martie 2019, în sala de sport a Liceului Tehnologic „Vlădeasa” din Huedin. În acel moment, elevii clasei I-B participau la ora de educație fizică predată de profesorul care ulterior avea să devină inculpat în dosar. Activitățile se desfășurau în mod obișnuit pentru o oră de sport: elevii erau împărțiți în grupuri și realizau exerciții fizice sau jocuri sportive. În timp ce o parte dintre copii participau la activități cu mingea, alte eleve efectuau exerciții de gimnastică pe saltelele amplasate în partea opusă a sălii.

În acest context s-a produs incidentul care avea să ducă la deschiderea unei anchete penale.

Momentul în care situația a degenerat

Potrivit declarațiilor reținute de instanță, minorul implicat în incident s-a apropiat de zona în care se aflau colegele sale și s-a așezat pe banca fetelor, unde acestea efectuau exerciții sau se pregăteau pentru activitatea de gimnastică. Prezența lui acolo a atras atenția altor elevi, iar unul dintre aceștia l-a informat pe profesor despre situație.

În urma acestei sesizări, cadrul didactic a intervenit pentru a-l chema pe copil înapoi în zona în care se aflau ceilalți băieți. Din acel moment, relatările martorilor și ale victimei indică faptul că intervenția profesorului a depășit limitele unei simple mustrări sau ale unei corecții verbale.

Instanța a reținut că profesorul l-a apucat pe minor de păr și i-a aplicat lovituri cu palma în zona capului. Acțiunea ar fi avut loc în prezența altor elevi, iar reacția copilului a fost imediată: acesta a început să plângă și, speriat, a urinat pe el.

Reacția elevilor și intervenția învățătoarei

Situația a fost observată de colegi, iar la scurt timp după terminarea orei elevii au revenit în sala de clasă fără profesor. Acest lucru a atras atenția învățătoarei, care a fost informată de mai mulți elevi despre ceea ce s-ar fi întâmplat în sala de sport.

Când l-a văzut pe minor, cadrul didactic a observat că acesta era vizibil tulburat, plângea și avea hainele ude. Copilul se ținea de zona cefei și acuza dureri la cap. Starea sa a determinat învățătoarea să contacteze familia pentru a anunța incidentul.

Intervenția părinților și consultul medical

Părinții minorului au ajuns la școală în aceeași zi, iar potrivit declarațiilor consemnate în dosar, copilul era încă speriat și plângea. În urma discuțiilor cu învățătoarea și cu conducerea unității de învățământ, părinții au decis să îl ducă la spital pentru un consult medical.

Medicii au constatat că minorul prezenta un traumatism cranio-cerebral minor și un hematom occipital cu diametrul de aproximativ trei centimetri. Raportul medico-legal întocmit ulterior a confirmat că leziunile necesitau una până la două zile de îngrijiri medicale și că acestea puteau fi produse prin lovire cu un corp dur.

Declarațiile martorilor

În cursul procesului penal au fost audiați mai mulți martori, printre care colegi ai copilului, cadre didactice și părinți ai altor elevi. Declarațiile acestora au constituit un element important al probatoriului analizat de instanță.

Unii elevi au relatat că au văzut momentul în care profesorul l-a apucat pe minor de păr și i-a aplicat lovituri, în timp ce alții au spus că nu au observat exact momentul agresiunii, dar l-au văzut pe colegul lor plângând imediat după incident.

Instanța a arătat în motivarea hotărârii că este firesc ca declarațiile unor martori minori să conțină diferențe de detaliu, însă acestea se coroborează în ansamblu în privința faptului esențial: exercitarea unor acte de violență asupra elevului.

Impactul psihologic asupra copilului

În paralel cu investigația penală, copilul a fost evaluat și din punct de vedere psihologic. Raportul întocmit de specialiști a arătat că minorul a trăit un episod traumatic, manifestând frică față de profesor și semne de stres în perioada imediat următoare incidentului.

În motivarea sentinței, instanța a arătat că reacția de urinare involuntară imediat după incident a fost determinată de starea de teamă indusă de comportamentul profesorului. De asemenea, s-a menționat că minorul a avut episoade de anxietate și chiar urinări involuntare în timpul somnului în perioada următoare, atunci când visa episodul traumatic.

Apărarea profesorului

Profesorul acuzat a negat constant că ar fi lovit copilul. În declarațiile sale, acesta a susținut că elevul ar fi deranjat activitatea colegelor și că el s-ar fi limitat la a-l conduce înapoi spre zona în care se aflau ceilalți băieți.

Apărarea a invocat inclusiv concluziile unui expert medico-legal parte, care a apreciat că hematomul descris în documentele medicale nu ar fi putut fi produs printr-o simplă lovire cu palma. Instanța nu a reținut însă această interpretare, arătând că un hematom superficial poate apărea și în urma unei lovituri cu palma, mai ales în cazul copiilor, ale căror țesuturi sunt mai fragile și mai susceptibile la astfel de traumatisme.

Analiza instanței

Analizând întregul material probator, judecătorii au ajuns la concluzia că fapta a fost dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil. În motivarea hotărârii se arată că declarațiile martorilor minori, coroborate cu constatările medicale și cu reacția imediată a copilului după incident, confirmă faptul că profesorul a exercitat acte de violență asupra elevului.

Instanța a subliniat că reacția de teamă intensă a minorului și comportamentul său imediat după incident constituie indicii puternice ale faptului că acesta a fost supus unei agresiuni.

Condamnarea profesorului

În ceea ce privește încadrarea juridică, instanța a stabilit că fapta profesorului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de purtare abuzivă, întrucât violența a fost exercitată de un funcționar public în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Profesorul avea obligația profesională și morală de a proteja integritatea fizică și psihică a elevilor, iar comportamentul său a fost considerat incompatibil cu această responsabilitate. Judecătorii au subliniat că metodele de disciplinare bazate pe violență sunt inacceptabile în mediul educațional.

Instanța a dispus condamnarea profesorului la pedeapsa de doi ani de închisoare, însă executarea pedepsei a fost suspendată sub supraveghere pe o perioadă de trei ani. Pe durata acestui termen, profesorul trebuie să se prezinte periodic la Serviciul de Probațiune, să anunțe orice schimbare de domiciliu sau loc de muncă și să participe la un program de reintegrare socială. De asemenea, acesta trebuie să presteze șaizeci de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.

Despăgubirile acordate minorului

Pe lângă sancțiunea penală, instanța s-a pronunțat și asupra laturii civile a cauzei. Părinții copilului au solicitat daune morale în valoare de 40.000 de euro, însă judecătorii au apreciat că această sumă este disproporționată în raport cu circumstanțele cauzei.

În final, instanța a acordat minorului despăgubiri morale în valoare de 16.000 de lei, considerând că această sumă reprezintă o compensație echitabilă pentru suferințele fizice și psihice provocate de incident. Profesorul a fost obligat, de asemenea, să achite cheltuieli judiciare către stat și către partea civilă, iar pentru garantarea acestor sume instanța a dispus instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor sale.

O hotărâre cu semnificație pentru mediul educațional

În motivarea deciziei, judecătorii au subliniat că traumele suferite în copilărie pot avea efecte de durată asupra dezvoltării emoționale și psihologice a unui minor. Instanța a arătat că persoanele aflate în poziții de autoritate, în special cadrele didactice, trebuie să manifeste răbdare și responsabilitate în relația cu elevii, iar orice formă de violență este incompatibilă cu rolul educațional al profesorului.

Posibilitatea unui apel

Hotărârea pronunțată de Judecătoria Dej nu este definitivă. Părțile implicate în proces au dreptul de a formula apel în termen de zece zile de la comunicarea sentinței, iar cauza poate fi reanalizată de instanța superioară.

Hotarâre-03.03.2026-842g6g388