SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
În 2025, DIICOT a soluționat 19.311 cauze, cu peste 27% mai multe decât în anul anterior, într-un context dominat de explozia traficului de droguri și de sofisticarea criminalității informatice.
La 18 februarie 2026, la sediul Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, a avut loc ședința de analiză a activității desfășurate în anul 2025 – un an pe care conducerea instituției îl definește drept un moment de inflexiune în evoluția luptei împotriva criminalității organizate. În prezența ministrului Justiției, Radu Marinescu, a vicepreședintelui Consiliul Superior al Magistraturii, Bogdan Silviu Staicu, a prim-adjunctului procurorului general al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ionuț Ciprian Spiridon, precum și a secretarului de stat din cadrul Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu, procurorul-șef Alina Albu a prezentat un raport amplu, care radiografiază în detaliu volumul, calitatea și direcțiile strategice ale activității din anul precedent.
Discursul și analiza statistică au conturat imaginea unei instituții supuse unei presiuni crescute, dar care și-a adaptat instrumentele și prioritățile la o realitate infracțională tot mai complexă, mai digitalizată și mai transnațională. Anul 2025 a coincis cu finalizarea ciclului de politici europene EMPACT 2022–2025 și cu pregătirea noilor priorități ale Uniunii Europene pentru perioada 2026–2029, iar DIICOT a funcționat într-un context strategic european care a plasat combaterea traficului de droguri în centrul intervenției instituționale.
Raportul relevă, înainte de toate, o creștere semnificativă a volumului de activitate. În 2025, DIICOT a avut de soluționat 48.279 de cauze, față de 42.751 în 2024. Dintre acestea, 20.719 au fost dosare nou înregistrate în perioada de referință. Creșterea presiunii se reflectă și în media dosarelor pe procuror: dacă în 2024 reveneau 178,9 dosare fiecărui procuror, în 2025 media a urcat la 192,3, în condițiile în care 251 de procurori au desfășurat activitate de urmărire penală. Cu toate acestea, instituția a reușit să soluționeze 19.311 cauze, cu 4.120 mai multe decât în anul anterior, ceea ce reprezintă o creștere de peste 27%.
Structura cauzelor indică fără echivoc direcția dominantă a activității: traficul de droguri a reprezentat peste 77% din totalul cauzelor de soluționat și peste 81% din totalul celor soluționate. Criminalitatea informatică a ocupat locul al doilea, cu peste 15% din dosarele aflate în lucru și aproape 12% din cele finalizate, în timp ce cauzele privind traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile au reprezentat puțin peste 3%.
Dimensiunea fenomenului drogurilor, așa cum reiese din raport, este una alarmantă și se înscrie într-un context global de expansiune a pieței ilicite. Potrivit datelor citate, la nivel mondial peste 316 milioane de persoane au consumat droguri în ultimul an, iar Europa traversează o etapă paradoxală: vestul continentului este suprasaturat de cocaină și droguri sintetice, în timp ce estul – inclusiv România – înregistrează o creștere lentă, dar constantă, a prevalenței consumului, în special în rândul tinerilor. Substanțele psihoactive noi sunt distribuite frecvent prin canale digitale și prezentate în forme înșelătoare, ca produse aparent legale.
În acest context, în 2025, DIICOT a capturat peste 3,1 tone de droguri, dintre care peste o tonă au fost droguri de mare risc. Au fost ridicate zeci de mii de comprimate, mii de doze de LSD și peste două mii de culturi sau plante de canabis. Dincolo de cifre, însă, accentul a fost pus pe destructurarea mecanismelor financiare ale rețelelor, în concordanță cu obiectivul european de a lovi direct în infrastructura economică a crimei organizate. Conducerea instituției a subliniat în mod repetat că principala provocare nu mai este doar interceptarea drogurilor, ci identificarea și confiscarea produsului infracțional care pătrunde în economia licită.
Anul 2025 a fost marcat și de acțiuni naționale de amploare, de tip „Ziua Z”, desfășurate în mai multe etape. În intervalul 26–30 mai au fost puse în aplicare aproximativ 290 de mandate de percheziție și peste 260 de mandate de aducere, fiind reținuți 105 inculpați și ridicate sume importante de bani. La doar două săptămâni distanță, între 10 și 13 iunie, au urmat alte peste 260 de percheziții și 87 de rețineri. Toamna a adus noi intervenții masive, cu sute de mandate și zeci de inculpați reținuți, fiind instituite sechestre asupra a zeci de autoturisme de lux și altor bunuri. Dincolo de amploarea operațională, aceste acțiuni au avut și o funcție strategică: transmiterea unui mesaj de fermitate și coordonare la nivel național.
Criminalitatea informatică reprezintă, potrivit raportului, a doua mare provocare structurală. Atacurile de tip ransomware au vizat instituții publice și infrastructuri critice, generând riscuri sistemice. Atacurile DDoS, adesea motivate ideologic sau politic, au afectat servicii esențiale. Fenomene precum „cybercrime-as-a-service”, phishing-ul, fraudele de tip Business Email Compromise, cryptojacking-ul și escrocheriile investiționale au cunoscut o diversificare accelerată. DIICOT avertizează că digitalizarea infractorilor depășește ritmul de adaptare al autorităților, iar migrarea produsului infracțional din numerar în ecosisteme digitale îngreunează urmărirea și confiscarea acestuia.
În materie de terorism, România rămâne într-o zonă de risc scăzut, însă raportul semnalează fenomene de auto-radicalizare online și activități de propagandă pentru organizații teroriste precum DAESH/Statul Islamic. Riscurile externe sunt legate de eventuale tranzitări ale frontierelor de către persoane radicalizate, dar și de contextul conflictului din Ucraina, în special în ceea ce privește circulația ilegală a armamentului. De asemenea, sunt menționate atacuri hibride, constând în recrutări online aleatorii pentru acte de diversiune, cu scopul testării capacității de reacție a statelor NATO.
Pe plan instituțional, anul 2025 a însemnat consolidarea cooperării internaționale, cu parteneriate dezvoltate sau reactivate cu structuri de parchet din Franța, Spania și Republica Moldova, precum și reluarea sau inițierea dialogului cu Turcia și Muntenegru. În paralel, conducerea a urmărit reducerea deficitului de personal, echilibrarea posturilor și intensificarea formării profesionale, inclusiv în domenii specializate precum investigarea pornografiei infantile sau gestionarea atacurilor ransomware.
Pentru 2026, obiectivele anunțate vizează intensificarea acțiunilor coordonate la nivel național, reducerea stocului de dosare vechi de peste cinci ani, dezvoltarea culturii investigației financiare timpurii și consolidarea măsurilor de combatere a spălării banilor. Accentul va fi pus pe creșterea calității actelor de urmărire penală, pe scăderea ratei restituirilor și a achitărilor definitive și pe implementarea managementului dosarului complex.
În încheierea prezentării, procurorul-șef Alina Albu a transmis un mesaj care a depășit dimensiunea statistică a raportului. „DIICOT este azi o instituție mai solidă, mai respectată în plan european și internațional, mai bine pregătită decât ieri. Avem datoria să nu ne mulțumim cu atât și să continuăm”, a afirmat aceasta, subliniind că digitalizarea infractorilor avansează rapid, iar provocările se multiplică.
Dincolo de cifrele care indică un an de intensitate operațională record, raportul pentru 2025 conturează imaginea unei instituții aflate într-un proces continuu de adaptare strategică, confruntată cu un fenomen infracțional fluid, globalizat și profund tehnologizat. Miza, așa cum a sintetizat conducerea DIICOT, rămâne una fundamentală: siguranța cetățeanului și ordinea de drept – două repere declarate drept nenegociabile.
Partajează acest conținut:
