Sfârșitul controalelor „după ureche”: ANAF recunoaște haosul și schimbă regulile

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anunță cea mai amplă reorganizare a modului în care sunt desfășurate controalele fiscale din ultimii ani, după ce conducerea instituției a admis public existența unor disfuncționalități majore în sistem.

Președintele Fiscului, Adrian Nicușor Nica, a recunoscut că actualul mecanism de analiză a riscului este fragmentat, lipsit de coerență la nivel național și a generat, în timp, numeroase controale considerate abuzive de către mediul de afaceri.

Autoritățile promit acum o schimbare de paradigmă: centralizarea analizei de risc, planuri de control unitare la nivel național, metodologii publice și un tratament diferențiat pentru contribuabilii corecți.

Un sistem descentralizat care a scăpat de sub control

Potrivit conducerii ANAF, una dintre cele mai mari probleme ale sistemului actual este descentralizarea excesivă. În prezent, fiecare administrație fiscală locală – fie că vorbim de județe, sectoare sau structuri teritoriale – își stabilește propriile criterii de analiză a riscului și propriul plan de control.

Această abordare a dus la o lipsă de uniformitate și la situații în care controalele fiscale au fost declanșate fără justificări clare, iar conducerea centrală a instituției a aflat despre eventualele abuzuri fie din presă, fie de la consultanți fiscali sau reprezentanți ai mediului de afaceri.

„Pentru mine a fost o reală surprindere să văd că fiecare județ, sector sau administrație avea propria analiză de risc, propriul plan de control. De multe ori, aceste analize erau cunoscute doar de cei care le făceau”, a declarat Adrian Nicușor Nica, în cadrul unei conferințe de fiscalitate.

Analiza de risc, mutată exclusiv la nivel central

Pentru a elimina discrepanțele teritoriale, ANAF intenționează să transfere întreaga responsabilitate a analizei de risc la nivel central, către Direcția Generală de Management al Riscului.

Pe baza acestei analize unice va fi elaborat un plan național de control, aplicabil uniform în toată țara. Astfel, fiecare control fiscal va avea la bază o justificare clară, documentată și verificabilă.

Conducerea Fiscului susține că noul sistem va elimina situațiile în care inspectorii nu pot explica raționamentul profesional care a stat la baza declanșării unui control.

„Vrem să putem spune clar de ce un anumit domeniu sau o anumită activitate intră în control și care sunt riscurile identificate”, a explicat șeful ANAF.

Metodologii de control publice, pe domenii de activitate

O altă schimbare importantă vizează introducerea unor metodologii de control specifice fiecărui domeniu de activitate. Acestea vor fi elaborate transparent, discutate cu ministerele de resort și cu specialiști din consultanța fiscală, apoi publicate.

Scopul declarat este creșterea predictibilității pentru antreprenori, care vor ști dinainte ce aspecte pot fi verificate în cadrul unui control fiscal și își vor putea organiza activitatea în consecință.

„Contribuabilul onest trebuie să știe că va fi controlat la punctele A, B, C și D. Predictibilitatea este esențială”, a subliniat Adrian Nica.

Diferențiere clară între contribuabilii corecți și cei care fraudează

Președintele ANAF a insistat asupra necesității unui tratament diferit pentru contribuabilii care încearcă să respecte legea, comparativ cu cei care folosesc structuri artificiale pentru a comite fraude fiscale.

În acest context, el a atras atenția asupra unor practici problematice din zona contabilității, unde există contabili care gestionează un număr foarte mare de firme implicate în fraude.

„Există contabili care țin contabilitatea la peste o mie de firme, toate în fraudă. Dar sunt și contribuabili care își doresc transparență, iar ANAF trebuie să se comporte diferit cu aceștia”, a declarat șeful Fiscului.

Controale mai scurte și indicatori de performanță pentru inspectori

Un alt obiectiv major al reformei îl reprezintă reducerea duratei excesive a controalelor fiscale. În prezent, unele verificări se întind pe perioade de cinci sau șase luni, generând costuri semnificative și blocaje operaționale pentru firme.

Pentru a corecta această problemă, ANAF va introduce indicatori de performanță pentru inspectori, care vor evalua eficiența controalelor inclusiv din perspectiva costurilor generate pentru contribuabili.

„Un control care durează cinci sau șase luni este un cost real pentru firmă. Anul acesta vom introduce indicatori clari de eficiență”, a precizat Adrian Nica.

Promisiunea Fiscului: reguli clare și mai puține abuzuri

Conducerea ANAF susține că această reformă este esențială pentru recâștigarea încrederii mediului de afaceri și pentru eliminarea percepției de arbitrar în declanșarea controalelor fiscale.

Centralizarea analizei de risc, planurile naționale de control și metodologiile publice ar urma să creeze un cadru mai echitabil, în care toți contribuabilii din același domeniu sunt verificați după aceleași reguli, indiferent de județ sau administrație fiscală.

„Unde ANAF greșește, îmi asum și sunt deschis la corecții. Dar este obligatoriu să avem criterii unitare și o analiză de risc care să funcționeze”, a concluzionat președintele instituției.