SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Camera Deputaților a adoptat, cu o largă majoritate de voturi (259 pentru), proiectul legislativ inițiat de senatorul PSD Robert Cazanciuc, care modifică art. 666 din Codul de procedură civilă. Legea urmează să fie transmisă spre promulgare.
Noua reglementare elimină procedura de încuviințare a executării silite de către instanță, apreciată ca fiind redundantă, întrucât hotărârile judecătorești sunt deja definitive și executorii. Potrivit inițiatorului, această etapă suplimentară încărca inutil activitatea judecătoriilor și prelungea durata proceselor civile.
Adoptarea legii va conduce la degrevarea instanțelor de un număr semnificativ de dosare și la scurtarea termenelor de soluționare, în condițiile în care o parte importantă din cauzele aflate pe rolul judecătoriilor vizează procedura executării silite.
Redăm postarea de pe pagina personală a lui Robert Cazanciuc:
” Durata unui număr semnificativ de procese va fi scurtată, iar instanțele vor fi degrevate de un volum uriaș de dosare, în urma adoptării, astăzi, în Camera Deputaților, a inițiativei mele de modificare a articolului 666 din Codului de procedură civilă.
Votată cu largă majoritate (259 voturi pentru), legea merge la promulgare.
Este o veste bună care ar trebui să îi bucure pe toți cei care, astăzi, sunt preocupați de bunul mers al justiției, magistrați și politicieni deopotrivă, ca serviciu public vocațional aflat doar în slujba cetățeanului.
Propunerea mea legislativă elimină practic o procedură care crește durata proceselor si încarcă inutil activitatea judecătoriilor, în condițiile în care pe rolul instanțelor se aflau, anul acesta, 3,5 milioane de dosare, din care 1 milion erau la judecătorii, iar jumătate vizau procedura de încuviințare a executării silite.
Actualul mecanism de încuviințare a executării silite presupune că, după pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, creditorul trebuie să solicite unui executor judecătoresc punerea în aplicare a hotărârii. Însă executorul este obligat, la rândul său, să ceară aprobarea unui alt judecător pentru începerea executării, deși hotărârea este deja învestită cu putere executorie. Exista, astfel, o verificare dublă, fără sens, care supraaglomerează instanțele și prelungește durata proceselor civile.
Propunerea legislativă elimină această redundanță, eliberând instanțele de un volum considerabil de muncă inutilă. Astfel, vom putea concentra resursele acolo unde este cu adevărat nevoie, oferind cetățenilor un sistem de justiție mai rapid, mai eficient și mai accesibil.
Mulțumesc tuturor colegilor senatori și deputați care au sprijinit acest proiect, domnului senator Daniel Fenechiu, coinitiator al proiectului, precum și domnului avocat prof.univ. Traian Briciu, președintele UNBR, pentru contribuția academică la redactarea proiectului.
În final, aș avea câteva sugestii pentru grupurile de lucru care se reunesc pentru a identifica solutiile necesare care sa contribuie la o justitie eficientă în care românii să aibă încredere:
1. Identificarea, selectarea si promovarea resurselor umane care au vocația de a fi magistrati, pregatirea profesionala care sa le asigure independenta, precum si dorinta de a imparti dreptatea pe baza de lege, probe si constiinta.
2.Accelerarea informatizării sistemului judiciar și dezvoltarea infrastructurii prin continuarea investițiilor, iar la acest capitol așteptăm ca Guvernul să deblocheze finanțarea pentru Cartierul Justiției, așa cum prevăd legile adoptate de Parlament.
3. Degrevarea instanțelor prin eliminarea balastului judiciar (acele cauze care nu ar trebui să ajungă pe rolul instanțelor sau a cauzelor repetitive) prin interventii normative sau folosindu-se mijloacele alternative de soluționare a litigiilor – medierea sau arbitrajul.
Pentru detalii despre ce ar mai fi de făcut, recomand lectura capitolului Justitie din programul de guvernare al actualei Coaliții! „
Partajează acest conținut:
