SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Senatul României a adoptat, cu o largă majoritate, o serie de modificări semnificative la Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Noile prevederi marchează un pas decisiv spre adaptarea profesiei la realitățile economice și sociale contemporane, păstrând în același timp valorile fundamentale ale acesteia: independența, demnitatea și protecția justițiabilului.
Cu 108 voturi pentru din 109 exprimate, Senatul a aprobat propunerea legislativă care aduce modificări substanțiale Legii nr. 51/1995, consolidând rolul avocatului în societate și extinzând aria sa de acțiune în activități conexe. Proiectul urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților, care are rol decizional.
Printre principalele modificări se regăsesc clarificarea regimului patrimoniului profesional, posibilitatea utilizării bunurilor afectate profesiei și în scopuri compatibile (formare, consultanță interdisciplinară, activități academice sau digitale), precum și reglementarea compatibilității între calitatea de avocat și funcția de administrator sau acționar în societăți comerciale.
Astfel, avocații vor putea participa în conducerea unor entități juridice fără a compromite principiile etice ale profesiei, cu condiția respectării independenței, confidențialității și regulilor privind conflictul de interese.
Inițiativa legislativă a fost rezultatul unei colaborări strânse între Comisia juridică a Senatului și Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR), în cadrul unui dialog interinstituțional solid. Propunerea a fost susținută de un raport de admitere cu amendamente adoptat în unanimitate de comisia de specialitate, integrând observațiile Consiliului Legislativ și aliniindu-se standardelor europene privind exercitarea profesiei de avocat.
Obiectivele majore urmărite de reformă sunt:
- Adaptarea legislației la realitățile sociale și economice actuale;
- Clarificarea separației între patrimoniul profesional și cel personal;
- Creșterea transparenței și siguranței juridice;
- Protejarea demnității și independenței profesiei de avocat.
Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea unui registru electronic gestionat de UNBR, care va conferi opozabilitate față de terți patrimoniului profesional al avocaților. Această măsură aduce o claritate esențială în delimitarea bunurilor afectate profesiei și sporește protecția juridică în relațiile comerciale sau instituționale.
Totodată, modificările propun ca actele constitutive ale societăților, asociațiilor și fundațiilor să poată fi atestate de avocați, alături de notari, într-o mișcare legislativă menită să crească disciplina juridică în mediul de afaceri și să combată fenomenul sediilor fictive.
Un alt pas important este înăsprirea sancțiunilor pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat, prin modificarea art. 348 din Codul penal. Astfel, pedeapsa pentru avocatura ilegală va fi majorată la închisoare de la 6 luni la 5 ani. Această măsură vine ca reacție la fenomenul îngrijorător al imposturii juridice, care subminează încrederea cetățenilor în sistemul de justiție și compromite integritatea profesiei.
Noile reglementări oferă avocaților posibilitatea de a-și valorifica expertiza într-un spectru mai larg de activități, fără a compromite standardele profesionale. Astfel, aceștia pot deveni administratori sau acționari în societăți, cu respectarea normelor privind incompatibilitatea și conflictul de interese.
Această deschidere este văzută de UNBR ca o formă de modernizare strategică, care reflectă evoluțiile din spațiul juridic european și nevoile unei societăți tot mai dinamice, în care expertiza juridică este esențială nu doar în sala de judecată, ci și în mediul economic, academic și digital.
Uniunea Națională a Barourilor din România și-a exprimat aprecierea față de inițiativa legislativă și de sprijinul politic larg manifestat în Senat. Reprezentanții UNBR subliniază că aceste modificări vin în sprijinul modernizării profesiei și întăririi rolului avocatului ca partener indispensabil al justiției.
Partajează acest conținut:
