CCR validează legea de combatere a ideologiilor extremiste

 În ședința din data de 17 iulie 2025, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de către Președintele României și a constatat că sunt constituționale în raport cu criticile formulate dispozițiile art.I pct.2 [cu referire la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.3 [cu referire la art.2 lit.b) ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.5 [cu referire la art. 3 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.6 [cu referire la art. 4 alin.(2 ind.1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.7 [cu referire la art. 4 alin.(2 ind.2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.8 [cu referire la art. 4 alin.(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.9 [cu referire la art.5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.14 [cu referire la art.12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.15 [cu referire la art.13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31/2002] și ale art.II pct.1 [cu referire la art.2 lit.d) din Legea nr.157/2018] din Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr.157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.

În esență, raportat la criticile formulate de autorul obiecției, Curtea a constatat că legea supusă controlului de constituționalitate este clară, precisă și predictibilă prin raportare la conținutul reglementării, pe care l-a raportat la obiectul și scopul legitim al legii, acela de a proteja prin mijloace penale, valorile sociale cele mai importante ale unei societăți democratice, fundamentate în necesitatea asigurării demnității ființei umane și a respectului deplin al drepturilor și libertăților fundamentale.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că ideologia nazistă, fascistă și legionarismul sunt concepte istorice și politice care nu pot fi relativizate prin definiții juridice de drept pozitiv, întrucât ele reflectă realități sociale istorice care au fundamentat reale regimuri politice criminale care au eliminat fizic grupuri de oameni, practicând violența sistemică, asasinatele politice și antisemitismul. Prin finalitatea lor, aceste regimuri politice totalitare au încălcat principiile statului de drept, drepturile omului și democrația.

Atât consacrarea normativă a infracțiunilor specifice, cât și scopul legii criticate sunt justificate și legitime pentru că urmăresc să protejeze, prin mijloacele specifice dreptului penal și cu garanții proporționale rezultate din dreptul la un proces echitabil care fundamentează derularea oricărui proces penal, valorile și principiile esențiale ale democrației împotriva unor fapte care prezintă un pericol major pentru fundamentele sistemelor politice democratice.

Decizia Curții Constituționale ia act și se încadrează în ansamblul principiilor și valorilor democratice europene, fiind în consonanță cu argumentele juridice utilizate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului într-o bogată jurisprudență.

Această decizie a fost adoptată după ce Curtea Constituțională a României, în data de 10 iulie 2025, tot cu unanimitate, a respins ca neîntemeiată o altă obiecție de neconstituționalitate pentru critici similar, formulată de parlamentari deputați. Cu privire la această obiecție, Curtea și-a motivat respingerea într-o decizie aflată în curs de redactare și publicare, pe fundamentul unui test de proporționalitate între măsurile legislative propuse și obiectivul legitim urmărit de legiuitor, constatându-se faptul că respectivele măsuri nu afectează libertatea de exprimare, de conștiință ori accesul la educație și cultură. Într-o societate democratică europeană, nu se poate accepta ca valorile și principiile unor ideologii care au fundamentat mecanisme politice și instituționale de exterminare fizică a unor grupuri întregi de populație, eliminând însăși demnitatea umană să fie protejate prin invocarea dreptului la libertate de exprimare, în acord cu limitele constituționale prevăzute în art.30 alin. (7).