SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal împreună cu Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea și în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Editura Humanitas, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor, Hotel Continental, Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor” și Autogrand Oradea – Skoda (partener de mobilitate) organizează conferința Semnificația loviturii de stat de la 23 august 1944, susținută de prof. univ. dr. Dennis Deletant, University College din Londra, și moderată de prof.univ.dr. Gabriel Moisa, manager, Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal.
Conferința va fi urmată de lansarea cărții România 1916-1941. O istorie politică, autor Dennis Deletant, apărută la Editura Humanitas, București, 2024.
Evenimentul încheie programul cultural estival Tipografiei de idei | #hailamuzeu, ediția a II-ași va avea loc joi, 5 septembrie 2024, de la ora 17.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A).
Dennis Deletant, invitat pentru a doua oară la Muzeul Țării Crișurilor, este un renumit istoric și specialist britanic în studii românești, în special în perioada comunistă, fiind cunoscut pentru contribuțiile sale semnificative la înțelegerea istoriei și politicii României. Deletant a studiat la Universitatea din Londra, fiind profesor de studii românești la School of Slavonic and East European Studies (SSEES), parte a University College London (UCL).
Cercetările sale s-au concentrat pe regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu, perioadă pe care a analizat-o în detaliu în numeroasele sale lucrări. Deletant este autorul mai multor cărți despre România, inclusiv „Ceaușescu and the Securitate: Coercion and Dissent in Romania, 1965-1989”, unde explorează mecanismele de represiune ale Securității, serviciul secret al regimului Ceaușescu și „Romania under Communism: Paradox and Degeneration”, o analiză comprehensivă a decăderii sociale și economice sub comunism.
Deletant a avut o relație apropiată cu România, petrecând mult timp aici atât înainte, cât și după Revoluția din 1989. A fost martor al schimbărilor politice și sociale semnificative din țară și a fost implicat activ în promovarea unei înțelegeri mai clare a istoriei contemporane a României în Marea Britanie și pe plan internațional.
Pe lângă activitatea sa academică, Dennis Deletant a contribuit la construirea unui pod cultural între Marea Britanie și România, fiind implicat în diverse proiecte educaționale și culturale. A fost, de asemenea, consultant pentru diverse organizații internaționale privind problemele legate de securitate și drepturile omului în Europa de Est.
Datorită muncii sale neobosite și a dedicării sale în studierea istoriei României, Dennis Deletant este considerat unul dintre cei mai importanți experți occidentali în ceea ce privește istoria recentă a României și impactul comunismului în Europa de Est.
În volumul România 1916-1941. O istorie politică sunt reproduse patru documente extrem de valoroase: un raport al spionajului britanic cu privire la situația din Basarabia, din februarie 1918; o descriere a Basarabiei din perspectiva unui ofițer britanic, începând cu 1934; extrase din însemnările corespondentului The Times în România din 1928 până în 1940 și un memoriu inestimabil despre politica externă a României în perioada interbelică, redactat de Iuliu Maniu și transmis guvernului britanic în aprilie 1942.
Într-o epocă în care confruntarea cu un trecut încă neelucidat și neînțeles pe deplin devine tot mai greu de evitat, sinteza actuală și lucidă a lui Dennis Deletant este cu atât mai necesară.
Intrarea la eveniment este liberă în limita a 150 de locuri!
Conform humanitas.ro, DENNIS DELETANT s-a născut la Norfolk (Anglia) în 1946; este profesor invitat al Catedrei de studii românești „Ion Raţiu“ de la Georgetown University, Washington, DC, și profesor emerit la School of Slavonic and East European Studies, University College, London. Primul contact cu România l-a avut în 1965, când a urmat cursurile Şcolii de vară de la Sinaia, organizate de Universitatea din București. A studiat în România în cadrul unei burse postuniversitare acordate de British Council în 1969 și a vizitat apoi frecvent țara până în 1988, când a fost declarat persona non grata ca urmare a comentariilor nefavorabile la adresa regimului Ceaușescu pe care le-a făcut în presa britanică. La sfârșitul lui decembrie 1989, a revenit la București în calitate de consultant al televiziunii BBC în perioada revoluției române. În 1990, a fost invitat să facă parte din comitetul consultativ al British Government’s Know-How Fund, implicându-se activ în aspectele românești ale activității acestuia; pentru această contribuție i s-a decernat Order of the British Empire (OBE) în 1995.
Cele mai importante lucrări: Historians as Nation Builders: Central and South-East Europe (coeditor alături de H. Hanak), 1988; Studies in Romanian History, 1991; Ceausescu and the Securitate: Coercion and Dissent in Romania, 1965–1989, 1995 (trad. rom. Ceaușescu și Securitatea, Humanitas, 1998); România sub regimul comunist, 1997; Communist Terror in Romania: Gheorghiu-Dej and the Police State, 1948–1965, 1999 (trad. rom. Teroarea comunistă în România: Gheorghe Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948–1965, 2001); Security Intelligence Services in New Democracies: The Czech Republic, Slovakia and Romania (împreună cu Kieran Williams), 2001; Romania and the Warsaw Pact: 1955–1989 (ed. în colab. cu Mihail E. Ionescu), 2004; Hitler’s Forgotten Ally: Ion Antonescu and His Regime, Romania 1940–1944, 2006 (trad. rom. Aliatul uitat al lui Hitler: Ion Antonescu și regimul său, Humanitas, 2008); British Clandestine Activities in Romania during the Second World War, 2016; Nicolae Mărgineanu, Witnessing Romania’s Century of Turmoil: Memoirs of a Political Prisoner (ed.), 2017; Romania under Communism: Paradox and Degeneration, 2019; British Clandestine Activities (trad. rom. Activități britanice clandestine în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Humanitas, 2019), Romania, 1916–1941: A Political History, 2022.
Partajează acest conținut:
