S-a stins jurnalistul și scriitorul Nicolae Brânda, fostul director al Muzeului din Beiuș

<Azi, Nicolae Brânda a pășit în eternitatea Câmpiilor Elisee…

Suntem mai săraci, deoarece l-am pierdut, rămâne însă amintirea unui Om de înaltă ținută intelectuală, erudit, modest și jovial , rămân cu noi cuvintele lui.

Etnograf, antropolog , ziarist, poet și universitar și-a rezervat prin ,,Cuvânt ” un loc de cinste în galeria celebrităților beiușene. Deși ajunge în cele mai selecte cercuri ale intelectualității românești, râmâne, prin felul lui de-a fi, Laié Cechii din Căpălna.

A fost sufletul Muzeului din Beiuș și va rămâne pentru noi, cei care lucrăm în această instituție, un mentor etern.

Laié nost , rămas bun întru eternitate!>, a transmis Muzeul din Beiuș.

<S-a stins din viață azi noapte beiușeanul, vulcanistul, jurnalistul, autorul de carte, etnograful, cercetătorul, antropologul, omul Nicolae Brânda. Priveghere la Capela Municipală Beiuș această seară.Era o bucurie a schimba câteva vorbe de duh în scurte întâlniri de-a lungul anilor. Ultima pe 15 martie a.c.Condoleanțe doamna Geta și întreaga familie!>, a tranmis beiu;eanil Adrian Ciorna.

Nicolae Brânda (n. 9 octombrie 1942, în Căpâlna, jud. Bihor) Etnograf, antropolog, poet, ziarist. Şcoala primară în Căpâlna, studiile secundare la Liceul “Samuil Vulcan” din Beiuş, iar cele universitare la Facultatea de Filologie din Cluj (1968). În anul 2000 îşi ia doctoratul în sociologie, la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Prodecan al Facultăţii de Arte Vizuale a Universităţii din Oradea.

Volume de poezie: Lumina rugului, Cartea Românească, 1976, Catabasis. Scrisori către Euridice, Oradea, 2001.
Studii de antropologie culturală şi filozofia culturii: Mituri ale antropocentrismului românesc, I. Mioriţa, 1991, Mythos. Epos. Ethnos, 2002

* * *
 
„Teza lui Nicolae Brânda este elaborată pe temeliile a cinci discipline: etnografie, mitologie, etnologie, sociologie şi antropologie filosofică. Mărturisesc că adevărul lui N. Brânda este foarte bine construit şi de mare credibilitate. Este un inventar exhaustiv, fără precedent şi fără concurenţă… Este greu de presupus ca cineva să mai poată stărui atât de mult, atât de adânc şi să poată să aducă ceva în plus, cât de cât semnificativ, despre acest subiect” (Achim Mihu)
 
„Mithos. Epos. Ethnos – luminează o construcţie mito-istorică, de cel mai mare interes ştiinţific… Lucrarea consacră pe unul dintre cei mai temeinici cercetători ai istoriei ideilor mito-religioase din ştiinţa românească actuală” (Ion Cuceu)
 
„Autorul studiului, Nicolae Brânda, atacă o problemă homerică… Lucrarea – în întregul său – va avea o valoare de referinţă în bibliografia problemei, o dată prin caracterul său reevolutiv şi, în al doilea rând’, prin capacitatea autorului de a întreprinde o cercetare hermeneutică, îmbinată cu tentativa, de-a dreptul eroică, de a privi «Mioriţa» în procesualitate” (Mircea Muthu)
 
„Lucrarea domnului Nicolae Brânda ne dezvăluie o nouă viziune despre «Mioriţa», aş spune cea mai importantă de la lansarea de către Lucian Blaga a celebrei formule «Spaţiul mioritic»… Ar mai fi de subliniat erudiţia incontestabilă a lucrării, un stil elegant şi alert, calităţi care, alături de temeiurile analizei, impun o exegeză de excepţie, nu numai în cadrul mioriţologiei, ci şi în cadrul exegezelor asupra culturii ţărăneşti” (loan Biriş)