SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Curtea de Apel Oradea a decis că stabileşte pedeapsa de 220 zile amendă în sarcina inculpatului Pantea Stelian-Dorian, pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 273 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 61 alin. 4 lit. c) Cod penal. În baza art. 61 alin. 2 Cod penal stabileşte suma corespunzătoare unei zile-amendă la 25 lei, astfel că inculpatului Pantea Stelian-Dorian i se stabileşte o amendă de 5.500 lei. Acesta a fost martor într-un dosar răsunător deschis în urmă cu 11 ani la Facultatea de Protecția mediului și a fost șef al Gărzii Forestiere Oradea în perioada 2020-2022.
Curtea de Apel Oradea a pronunțat, în 2022 sentința definitivă în cazul a trei ex-studenți, a fostei secretare și a fostului administrator de la Facultatea de Mediu din Oradea judecați într-un dosar de mită, fals și cumpărare și trafic de influență. Instanța a respins apelurile inculpaților, dar l-a admis pe cel al Parchetului, interzicându-i mai multe drepturi fostului administrator Nicolae Pregon. În schimb, dosarul a fost disjuns în ceea ce-l privește pe fostul șef de lucrări Ionel Ușvat, achitat în primă instanță pentru mărturie mincinoasă, față de care procesul va continua în urma apelului formulat de Parchetul Bihor, decisese instanâa.
Sase inculpați au fost trimiși în judecată alături de fostul decan al Facultății de Protecție a Mediului din Oradea, Vasile Bara, într-un dosar al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, deschis în 2013 după o plângere depusă de Universitatea din Oradea. Cei trei foști studenți au fost acuzați că au dat mită fostului decan pentru ca acesta să le faciliteze trecerea unor examene, în ciuda absențelor și a restanțelor la plata taxelor, dar și câte 500 de euro pentru a-i ajuta cu lucrările de licență și cu promovarea examenului de final de studii.
O dată cu moartea fostului decan, procesul penal față de acesta a încetat. Fiecare din cei trei studenți au fost condamnați de Tribunalul Bihor la câte un an și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru cumpărare de influență, fiind dispusă încetarea procesului pentru dare de mită, ca urmare a prescripției.Fostul administrator Nicolae Pregon a fost condamnat în primă instanță la 2 ani și 2 luni de închisoare cu suspendare pentru instigare la trafic de influență și complicitate la luare de mită, în timp ce fosta secretară a facultății, Zorița Cap, și un șef de lucrări, Nicolae Oșvat, au fost achitați.
Pantea Stelian-Dorian a fost audiat în această cauză în calitate de martor, atât în faza de urmărire penală – declaraţiile din 23 iulie 2015 şi 14 ianuarie 2016, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti în fond – declaraţia din 09 iunie 2020. Între declaraţiile date în calitate de martor de în cursul urmăririi penale şi cea dată în cursul cercetării judecătoreşti în fond există contradicţii cu privire la unele aspecte esenţiale, scrie rejust.ro. Astfel, dacă în cursul urmăririi penale inculpatul a declarat că Vasile Bara, decanul facultăţii, îi înmâna nişte liste care conţineau numele unor studenţi, pentru ca el, în momentul susţinerii examenelor din sesiune, la materiile pe care le preda, să le acorde note de trecere, chiar dacă aceştia nu aveau prezenţe la cursuri, iar alteori îi comunica verbal numele studenţilor, în declaraţia dată în cursul cercetării judecătoreşti în fond, inculpatul a arată că nu ţine minte să fi declarat atât de amănunţit aspectele redate textual în declaraţia din 14 ianuarie 2015, însă, cu siguranţă, nu a declarat că i s-au înmânat liste cu numele unor studenţi. Tot în această declaraţie inculpatul a arătat că nu li se solicita în mod deosebit să promoveze anumiţi studenţi şi că nu cunoaşte existenţa unor practici neconforme privind promovarea examenelor. Sub acest aspect Curtea reţine că una dintre acuzaţiile ce au fost aduse în cauza ce a format obiectul dosarului nr. ###/111/2018 al Tribunalului Bihor a fost aceea că inculpatul Vasile Bara ar fi pretins şi primit mai multe sume de bani, precum şi contravaloarea unor produse electrocasnice în cursul anului universita de la studenţi, în cadrul Facultării de Protecţie a Mediului, în vederea exercitării influenţei sale, pe care o avea în virtutea funcţiei de decan al facultăţii faţă de profesorii examinatori din cadrul Facultăţii de Protecţie a Mediului cu care cei trei studență au avut examene pe parcursul anilor , în vederea acceptării studenţilor la examene în pofida absenţelor la cursuri şi obţinerea unor note de promovare la examene, independent de nivelul de cunoştinţe al studenţilor. De asemenea, în declaraţia dată în calitate de martor în 16 ianuarie 2016, inculpatul a arătat că notele de lichidare făceau dovada achitării datoriilor studentului către universitate, inclusiv achitarea integrală a taxelor de şcolarizare, iar în lipsa acestor note de lichidare sau a necompletării vreuneia din rubricile conţinute de către acestea studentul nu se putea înscrie la susţinerea examenului de finalizare a studiilor, în declaraţia dată în faţa instanţei de fond inculpatul a arătat că nu ştie dacă la atunci participarea la examen era condiţionată de plata unor taxe. Or, o altă acuzaţia ce a fost adusă în cauza ce a vizat obiectul dosarului Tribunalului Bihor a fost aceea că inculpatul Pregon Nicolae, în vara anului 2011, în realizarea unei rezoluţii infracţionale unice, a falsificat prin contrafacere notele de lichidare emise pe numele acestor studenţilor, atestând în mod nereal faptul că taxele de şcolarizare sunt achitate la zi, în scopul de a fi primiţi la examenul de finalizare a studiilor organizat în cadrul Facultăţii de Protecţie a Mediului, sesiunea iunie-iulie 2011. Curtea notează că elementul material al laturii obiective a infracţiunii de mărturie mincinoasă constă în fapta unei persoane de a face afirmaţii mincinoase cu privire la împrejurări esenţiale asupra cărora a fost întrebată cu ocazia ascultării într-o cauză penală, civilă, disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori sau în omisiunea unei persoane de a spune tot ce ştie cu privire la împrejurări esenţiale asupra cărora a fost întrebată. Totodată, Curtea reţine că declaraţia mincinoasă sau omisiunea martorului de a spune tot ce ştie trebuie să vizeze fapte sau împrejurări esenţiale ale cauzei, adică cele privind obiectul probei – factum probandum (faptele relevante, iar nu împrejurări extranee obiectului procedurii) şi ca declaraţia mincinoasă să aibă aptitudinea de a produce consecinţe juridice în procedura respectivă, în sensul de a influenţa soluţia ce ar putea fi dată, chiar dacă acestea nu se produc în cele din urmă şi că tipicitatea faptei nu este afectată nici măcar atunci când organul judiciar decide să nu ţină cont de declaraţia mincinoasă. Curtea reţine că, aşa cum s-a arătat mai sus, în declaraţia dată în calitate de martor în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul Pantea Stelian-Dorian a făcut afirmaţii mincinoase cu privire la împrejurări esenţiale asupra cărora a fost întrebat şi, contrar apărării, în speţă, aspectele relatate de inculpat în declaraţiile date în calitate de martor în cauză şi la care s-a făcut referire mai sus sunt aspecte esenţiale ale cauzei. Mai mult, în sentinţa penală din 21 februarie 2022, Tribunalului Bihor a ţinut cont de cele două declaraţii date de inculpat în faza de urmărire penală, pe care de altfel le-a şi redat în considerentele hotărârii. Relevante în acest sens sunt cele reţinute în pagina 61 a acestei hotărâri, unde sunt redate pasaje din declaraţiile date de martorii care au spus că se distribuiau liste cu studenții care trebuiau să promoveze.. Or, aşa cum s-a arătat mai sus, în declaraţia dată în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul Pantea Stelian-Dorian a susţinut că au fost două, trei situaţii când verbal i s-a comunicat să fie mai indulgent cu anumiţi studenţi, însă toţi încercau să fie mai indulgenţi cu studenţii, însă, cu siguranţă, nu a declarat aspectul legat de faptul că i s-au înmânat liste cu nume de studenţi. Chiar dacă declaraţia dată în cursul cercetării judecătoreşti ar fi fost dată în scopul de a-l disculpa pe inculpatul Vasile Bara de sub acuzaţia comiterii infracţiunilor sub acuzaţia cărora a fost trimis în judecată, Curtea are în vedere, pe de o parte, faptul că declaraţiile date în cursul urmăririi penale de inculpat au fost avute în vedere la pronunţarea sentinţei penale nr. ## din 21 februarie 2022 a Tribunalului Bihor iar, pe de altă parte, faptul că, aşa cum s-a arătat mai sus, este suficient ca declaraţia mincinoasă doar să aibă aptitudinea de a produce consecinţe juridice în procedura respectivă, în sensul de a influenţa soluţia ce ar putea fi dată, chiar dacă acestea nu se produc în cele din urmă, tipicitatea faptei nefiind afectată nici măcar atunci când organul judiciar decide să nu ţină cont de declaraţia mincinoasă. Totodată, Curtea notează că infracţiunea de mărturie mincinoasă se consumă în momentul în s-au făcut afirmaţiile mincinoase cu privire la împrejurările esenţiale ale cauzei, iar martorul a semnat declaraţia pe care a dat-o, neavând relevanţă dacă au influenţat sau nu soluţia pronunţată. Ca atare, faptul că faţă de inculpatului s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a decesului acestuia nu are nicio relevanţă în cauză, ca de altfel nici soluţia ce s-ar fi putut dispune cu privire la acesta în cazul în care nu intervenea cauza de încetare a procesului penal. În raport de cele mai sus arătate, cererea inculpatului de a se dispune achitarea sa de sub acuzaţia comiterii infracţiunii de mărturie mincinoasă în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) Cod procedură penală este nefondată, scrie rejust.ro
Partajează acest conținut:
