SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Instituția publică care are rolul de garant al independenței justiției nu rămâne fără replică în fața fenomenului depopulării instanțelor pe fondul amenințării permanente că magistraților l-i se amputează pensiile de serviciu. Săptămânal pe rolul comisiilor pentru judecători i procurori sunt cereri de pensionare, iar instanțele anunță că nu mai are cine judeca, încărcătura pe judecători fiind în multe locuri de pe 1700 de dosare. În acest contest CSM a formulat o scrisoare deschisă.
Scrisoare deschisă a Consiliului Superior al Magistraturii
referitoare la proiectul de Lege privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
În contextul demersului legislativ referitor la modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, aflat în prezent pe rolul Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională, Consiliul Superior al Magistraturii subliniază necesitatea unui dialog interinstituțional real, astfel încât o intervenție normativă în acest domeniu să fie realizată cu respectarea standardelor constituționale vizând principiul fundamental al independenței justiției și a cerințelor firești de predictibilitate a legii, evitând astfel destabilizarea sistemului judiciar în ansamblul său și afectarea gravă a dreptului cetățeanului de acces la justiție.
Independența justiției trebuie să reprezinte dezideratul întregii societăți, iar nu doar al magistraților, pentru că acest element fundamental al oricărui stat de drept este esențial în garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor.
În același timp, statutul magistratului impune acordarea unei remunerații adecvate şi a pensiei de serviciu, tocmai ca o componentă a independenței justiției, garanție a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Constituția României.
În considerarea importanţei rolului magistraților în apărarea statului de drept, aceste aspecte au fost consacrate, în mod constant, atât în documentele internaţionale de referință, cât și în jurisprudența Curţii Constituţionale a României.
Astfel, „Principiile fundamentale privind independenţa magistraturii”, adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Națiunilor Unite pentru prevenirea crimei şi tratamentul delincvenților (Milano, 26 august – 6 septembrie 1985) şi confirmate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin Rezoluțiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 şi nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, prevăd în mod expres, prin art. 11, că „durata mandatului judecătorilor, independenţa acestora, siguranța lor, remunerația corespunzătoare, condițiile de muncă, pensiile şi vârsta de pensionare sunt în mod adecvat garantate prin lege”.
De asemenea, în mod asemănător, Recomandarea CM/Rec (2010)12 cu privire la judecători: independența eficiența și responsabilitățile, adoptată la 17 noiembrie 2010 de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, a statuat că „Remunerarea judecătorilor trebuie să fie pe măsura rolului și responsabilităților lor, și să aibă un nivel suficient pentru a-i face imuni la orice presiune menită să influențeze deciziile”, subliniată fiind importanţa independenţei judecătorilor în scopul întăririi preeminenţei dreptului în statele democratice.
Totodată, art. 6.4 din Carta Europeană privind statutul judecătorilor prevede că magistrații au dreptul la „plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerații primite pentru activitatea jurisdicțională”.
În același sens, instanţa de contencios constituţional a stabilit fără echivoc că independența justiției, ca garanție constituțională, include securitatea financiară a magistraților, care presupune și asigurarea unor garanții sociale, precum pensia de serviciu (Decizia nr. 20/2000, Decizia nr. 433/2013, Decizia nr. 501/2015, Decizia nr. 45/2018, Decizia nr. 574/2018, Decizia nr. 153/2020, Decizia nr. 900/2020).
Pensia de serviciu a fost instituită pentru a încuraja stabilitatea în serviciu şi formarea unei cariere în magistratură, în acest scop fiind reglementate o pensie cât mai apropiată de indemnizația avută în timpul activității, cât și condiții specifice de pensionare.
Reglementarea pensiei de serviciu pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv prin prisma specificului activităţii judecătorilor și procurorilor, care impune acestora cele mai stricte obligaţii şi interdicţii, precum și responsabilități şi riscuri sporite care nu se regăsesc la alte categorii profesionale, constituind așadar o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special al acestora.
Prin prisma acestor considerente, Consiliul Superior al Magistraturii reiterează necesitatea ca demersul legislativ care vizează modificarea drepturilor de pensie ale judecătorilor și procurorilor să fie în concordanță cu aceste principii consacrate de instanța de contencios constituțional.
Prin urmare, menținerea modului de calcul al pensiei de serviciu, respectiv 80% din indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în perioada de activitate, cu corectivul limitării cuantumului net al pensiei astfel încât, indiferent de evoluțiile politicii fiscale a statului, aceasta să nu depășească valoarea netă a unei indemnizații în plată, răspunde exigențelor statuate atât de jurisprudența obligatorie a Curții Constituționale, cât și de documentele internaționale relevante.
În același timp, cerința de predictibilitate care trebuie să caracterizeze orice sistem normativ, impusă de jurisprudența constantă a instanței de contencios constituțional și a Curții Europene a Drepturilor Omului, reclamă ca reglementarea în materia pensiilor de serviciu să răspundă în continuare așteptărilor legitime ale destinatarilor ei, ce își desfășoară activitatea în sistemul judiciar în condițiile unui cadru normativ care, de mai bine de 25 de ani, recunoaște acest drept.
Prin prisma acestor considerente, trebuie menținute condițiile de pensionare, atât din perspectiva modului de calcul, cât și din cea a stagiului minim obligatoriu (20 ani), cu atât mai mult cu cât cerința de vechime este una consistentă, care completată cu stabilirea unei vechimi minime obligatorii doar în funcția de judecător sau procuror va conduce inerent la retragerea din activitate la o vârstă rezonabilă.
Totodată, în adoptarea reglementărilor în acest domeniu trebuie evitată instituirea oricărei discriminări viitoare între beneficiarii pensiei de serviciu, doar în acest fel adoptarea legii putând contribui la asigurarea stabilității în magistratură. În caz contrar, proiectul de lege va determina creșterea considerabilă a numărului judecătorilor și procurorilor care vor solicita eliberarea din funcție prin pensionare, până la momentul intrării în vigoare a noii legi.
Este evidentă situația dificilă cu care s-ar confrunta instanțele și parchetele în ipoteza pensionării imediate a unui număr mare de magistrați. O astfel de perspectivă ar conduce la un veritabil blocaj în activitatea judiciară, cu consecințe care vor greva pentru mulți ani instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea și, astfel, vor afecta grav dreptul cetățeanului la un proces echitabil, inclusiv în componenta referitoare la accesul la instanță, actul de justiție devenind iluzoriu.
În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii asigură toți judecătorii și procurorii de implicarea sa permanentă pentru apărarea statutului acestora și a independenței justiției, în scopul garantării drepturilor și libertăților cetățeanului și asigurării ordinii de drept.
Totodată, Consiliul subliniază necesitatea participării reprezentanților autorității judecătorești la dezbaterile din procedura parlamentară pentru adoptarea actului normativ în discuție, în acord cu principiul cooperării loiale între autoritățile statului.
Consiliul Superior al Magistraturii
Partajează acest conținut:
