Consiliul Europei salută intervenția DIICOT de la Dumbrava. Scandalul provocat de mesajul „Scuze că n-am anunțat înainte” continuă

Controversa provocată de intervenția DIICOT la căminele ilegale din Dumbrava și amplificată ulterior de postarea ironică de pe Facebook primește un nou episod.

Procurorii antimafia au transmis că Michael O’Flaherty, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, salută intervenția DIICOT la centrele ilegale din Dumbrava și transferarea beneficiarilor către spitale și unități acreditate, apreciind măsurile luate pentru protejarea persoanelor vulnerabile.

Potrivit comunicatului DIICOT, scrisoarea Comisarului nu se pronunță asupra disputei privind eventuala informare prealabilă a ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, și nici asupra deciziei de revocare a Alexandrei Zară de la conducerea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

Documentul oferă însă procurorilor un argument public important, întrucât intervenția criticată din perspectiva lipsei de coordonare este apreciată la nivelul Consiliului Europei pentru oprirea activității ilegale și relocarea persoanelor vulnerabile în unități medicale și centre acreditate.

Noua poziție a Consiliului Europei apare după scandalul declanșat de o postare publicată pe pagina oficială de Facebook a DIICOT, mesaj care a împărțit clasa politică, juriștii și opinia publică.

O postare cu tentă ironică publicată  pe pagina oficială de Facebook a DIICOT a declanșat unul dintre cele mai neobișnuite scandaluri de comunicare instituțională din ultima vreme, împărțind reacțiile politice și din presă în două tabere clar conturate: cei care consideră gestul o depășire gravă a rolului unei instituții judiciare, și cei care îl văd ca pe un moft nevinovat, umflat artificial de tensiunile din spațiul public.

Ce a scris DIICOT

Anunțând rezultatele unor percheziții într-un dosar de fraudare a sistemului de pensii, procurorii DIICOT au însoțit comunicatul oficial de o fotografie generată cu inteligența artificială, cu mesajul: „Astăzi suntem și la Casa de Pensii! Scuze că nu am anunțat înainte!”. A fost prima dată când parchetul antimafie a folosit emoticoane într-o comunicare publică.

Formularea a fost citită aproape unanim ca o replică directă dată ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, care cu puțin timp înainte o revocase pe Alexandra Zară din fruntea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, motivând că nu fusese informat despre acțiunea DIICOT de la azilele ilegale din Bihor, administrate de Viorel Pașca — o intervenție soldată cu relocarea de urgență a peste 400 de persoane vulnerabile.

Reacția lui Pîslaru

Ministrul a răspuns tot pe Facebook, spunând că înțelege umorul din spatele mesajului, dar că situația — oameni bolnavi și vulnerabili, mutați dis-de-dimineață — nu se pretează la glume. A cerut un protocol de colaborare instituțională care să pună siguranța persoanelor vulnerabile înaintea oricăror alte considerente și a subliniat că, spre deosebire de cazul Bihor, la Casa de Pensii nu a simțit nevoia să fie informat în avans, pentru că acolo nu era vorba de sănătatea a sute de oameni.

Președintele, între cele două tabere

Nicușor Dan a adoptat o poziție de mijloc. Întrebat direct dacă găsește potrivită atitudinea DIICOT, a spus că poate ar fi fost mai bine ca ironia să lipsească într-un context instituțional tensionat, dar a ținut să adauge că reacțiile excesive la o simplă ironie nu ajută cu nimic, invitând la concentrarea pe „chestiuni substanțiale”. Poziția sa a nemulțumit deopotrivă pe cei care se așteptau la o condamnare fermă a DIICOT, dar și pe cei care au văzut în declarațiile sale, făcute cu câteva zile înainte, despre gradul de mulțumire față de activitatea parchetelor, un semnal că președintele acoperă orice derapaj al instituțiilor de forță. Ba mai mult, unii spun că postările DIICOT din ultima perioadă ar fi similare cu stilul de postări pe facebook ale lui Nicușor Dan și ale echipei sale de campanie.

Frontul politic: PNL și USR, de aceeași parte

Prima reacție politică publică a venit de la deputata PNL Raluca Turcan, care a calificat mesajul DIICOT drept amenințător, arogant, autosuficient, aproape în stil interlop, considerând că procurorii au sărit calul și s-au îndepărtat de rolul instituției. Ea a legat episodul de imaginea de țară coruptă a României, cerând ca justiția să inspire credibilitate prin fapte, nu prin miștouri sau presiuni.

Din tabăra USR, Cristian Ghinea a mers și mai departe, acuzând DIICOT că se concentrează pe teme minore — precum ordinea la festivaluri — în timp ce fraudele mari, cu TVA sau digitalizarea statului, rămân neatinse, catalogând postura instituției drept un „mecanism primitiv de dominare”. Vlad Voiculescu a atras atenția asupra faptului că o instituție de forță a statului a ales să ironizeze public un demnitar aflat în funcție, întrebând retoric dacă un ministru în exercițiu nu se bucură de același respect ca orice alt cetățean.

Primarul-general al Sectorului 6, Ciucu, a formulat o întrebare similară, ridicând problema reciprocității: cum ar fi fost tratată o situație inversă, în care un politician l-ar fi ironizat public pe un magistrat.

Jurnaliști, de partea lui Pîslaru — și un incident grav

Jurnalista de investigație Emilia Șercan a fost una dintre vocile cele mai dure, scriind că postarea DIICOT arată deriva majoră în care se află statul român și că justiția nu se mai ferește să se comporte ca un actor politic, pe față, sfidător, arogant. Ea a subliniat dublul standard: dacă un ministru ar fi ironizat un magistrat de rang înalt, ar fi urmat un scandal uriaș pe tema independenței justiției.

Reacția ei a avut însă un ecou neașteptat: primarul PSD al comunei Călărași (Dolj), Sorin Sandu, i-a urat public, pe Facebook, „să moară mă-ta” — un gest semnalat imediat de Vlad Voiculescu și comentat critic de jurnalistul Vlad Craioveanu, care a legat incidentul de declarația recentă a liderului PSD Sorin Grindeanu, potrivit căreia partidul urma să se „bată pe tot terenul” cu „haștagiștii”. Cazul a fost cu atât mai sensibil cu cât Emilia Șercan a mai fost, în trecut, ținta unor amenințări similare, inclusiv din partea unor foști șefi ai Academiei de Poliție condamnați penal pentru asta.

Și jurnalistul Mircea Marian a criticat dur gestul DIICOT, numindu-l fără precedent pentru o instituție de aplicare a legii și semnalând că a primit, la rândul lui, reacții agresive de pe un cont fals după ce a comentat public pe pagina de Facebook a parchetului.

Vocea disonantă: nu toată lumea îl apără pe Pîslaru

Nu toate reacțiile critice s-au îndreptat spre DIICOT. Jurnalista Ondine Gherghuț a publicat un text amplu în care contestă chiar premisa după care intervenția DIICOT de la Dumbrava ar fi fost un succes al justiției, amintind că instanța de la Curtea de Apel București nu a admis nicio măsură preventivă în acel dosar. Ea l-a criticat dur pe Nicușor Dan pentru declarațiile de susținere necondiționată a parchetelor, extinzând critica la activitatea DIICOT, DNA și Parchetul General în alte dosare sensibile.

Un contrapunct juridic: nu e chiar o depășire

Nu toți juriștii au văzut o problemă de fond. Profesorul universitar Cristian Clipa, de la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, a apreciat că postarea nu depășește limitele Statutului magistraților, atâta vreme cât nu a fost numită explicit nicio persoană și nu a fost afectată prezumția de nevinovăție. În opinia sa, autoritățile judiciare nu trebuie să fie mereu solemne și distante, iar tonul relaxat al postării se încadrează, per ansamblu, în limitele rezonabilului.

Contextul anchetei de la Casa de Pensii

Dincolo de scandalul de comunicare, ancheta care a stat la baza postării vizează un dosar amplu: procurorii DIICOT au făcut, pe 15 iulie, 30 de percheziții în București și șapte județe, într-un dosar privind o rețea care ar fi creat, din 2018, vechime fictivă în muncă pentru peste 860 de persoane, în schimbul unor sume între 15.000 și 50.000 de lei, prin declarații fiscale false introduse în sistemele ANAF. Prejudiciul estimat depășește 7 milioane de lei. Șapte persoane au fost reținute — pentru șase dintre ele fiind propusă arestarea preventivă — iar alte 13 au fost plasate sub control judiciar, printre cei vizați numărându-se și doi funcționari publici de la Casa de Pensii.

Disputa dintre DIICOT și ministrul interimar al Muncii rămâne deschisă, iar niciuna dintre părți nu și-a schimbat poziția. Între timp, controversa pornită de la o postare pe Facebook a depășit demult granițele comunicării instituționale, transformându-se într-o dezbatere despre limitele dialogului dintre parchete și autoritățile executive în intervențiile care vizează persoane vulnerabile.