Șef de secție, medic chirurg și conferențiar la Universitatea din Oradea, acuzat că a bătut și amenințat cu moartea un jandarm

Un medic chirurg, conferențiar universitar și șef de secție de chirurgie, este cercetat penal sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de ultraj, după ce a atacat fizic și verbal un subofițer de jandarm aflat în timpul serviciului.

Acesta a scăpat de arest, dar rămâne la domiciliu timp de 30 de zile.

Victima ar fi fost bătută și apoi amenințată cu moartea

Potrivit anchetatorilor, incidentul s-a petrecut în noaptea de 27 iunie 2026, în jurul orei 23:30, pe o stradă importantă din Cluj-Napoca. Victima este un jandarm care are gradul de plutonier din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Cluj, aflat în acel moment în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Potrivit anchetatorilor, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, jandarmul a fost agresat fizic de către inculpat. Din actele de la dosar reiese că medicul i-a aplicat militarului patru lovituri la nivelul feței și al corpului.

Într-o primă fază, agresorul i-a dat o palmă peste față, smulgându-i ochelarii de vedere, după care l-a lovit de încă două ori cu mâna dreaptă, în care ținea chiar ochelarii de vedere ai persoanei vătămate. O a patra lovitură a fost parată parțial de jandarm, care s-a ferit, fiind lovit în zona brațului.

Pe lângă violența fizică, bărbatul i-ar fi adresat victimei și numeroase injurii și amenințări, inclusiv cu moartea, dar și amenințări legate de pierderea locului de muncă și de o eventuală condamnare penală, provocându-i o stare de temere persoanei vătămate.

Inculpatul și-a declinat calitatea de mai multe ori. Medicul chirurg avea calitatea de conferențiar la Universitatea din Oradea

Din ordonanța procurorilor privind punerea în mișcare a acțiunii penale se reține faptul că inculpatul în cauză și-a declinat în mod repetat și insistent statutul social și funcția de conferențiar universitar, chirurg, șeful secției de chirurgie, urmărind intimidarea jandarmului.

În ceea ce priveşte adresarea ameninţărilor, procurorii au reținut că ele au fost adresate persoanei vătămate în contextul în care inculpatul şi-a declinat, în mod repetat şi insistent, statutul social şi funcţia de conferenţiar universitar, chirurg, şeful secţiei de chirurgie, urmărind intimidarea persoanei vătămate şi, în acelaşi timp, determinarea acesteia ca, în temeiul fricii de consecinţele pe care le-ar putea suferi, să se oprească din a îi aplica măsurile legale care se impuneau, raportat la conduita sa necooperantă.

Mai mult, pentru a spori presiunea asupra forțelor de ordine, chirurgul i-a cerut femeii care îl însoțea să sune urgent la poliție și la alte persoane din anturajul lor, încercând o „demonstrație de forță” pentru a bloca măsurile legale care se impuneau în urma conduitei sale necooperante.

Un aspect important de precizat este faptul că medicul chirurg mai are, printre altele, calitatea de conferențiar la Universitatea din Oradea.

Procurorii susțin că faptele comise de medicul chirurg constituie o ,,sfidare gravă la adresa autorității de stat”

Procurorul de caz a argumentat că solicitarea de arestare preventivă era pe deplin justificată de gravitatea faptelor. Anchetatorii au subliniat că inculpatul a dat dovadă de un dispreț total față de valori esențiale într-un stat de drept: respectul datorat autorității statului, integritatea fizică și libertatea psihică a unei persoane.

Având în vedere valorile sociale ocrotite de legea penală care au fost lezate prin comiterea acestora, la formularea propunerii, procurorul de caz a considerat că măsura solicitată nu constituie o măsură disproporționată prin raportare la gravitatea infracţiunilor comise, sens în care s-a arătat că inculpatul a dat dovadă de o atitudine dispreţuitoare la adresa unor valori sociale esenţiale într-un stat de drept, precum respectul datorat autorităţii de stat şi funcţionarilor care exercită o activitate în cadrul acestora, integritatea corporală şi sănătatea persoanei, respectiv libertatea psihică a acesteia.

Totodată, procurorii au susținut că inculpatul a adoptat o conduită reprobabilă în raport cu organele statului în condiţiile în care a apelat la orice mijloace pentru a îşi asigura sustragerea de la tragerea la răspundere contravenţională şi de la luarea faţă de acesta a măsurilor legale ce se impuneau raportat la conduita sa subsecventă de la proferarea de ameninţări, inclusiv cu moartea, la proferarea de ameninţări cu pierderea locului de muncă, dublate de insistenta declinare a funcţiei şi a statutului său social, şi inclusiv la exercitarea unor acte de agresiune fizică asupra persoanei vătămate aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Judecătorul a respins arestarea preventivă, dar a dispus arest la domiciliu

Deși procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca au solicitat arestarea preventivă a bărbatului, judecătorul de drepturi și libertăți a respins propunerea, dispunând în schimb măsura arestului la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca transmite că punerea în mișcare a acțiunii penale și măsurile preventive dispuse în cauză nu înfrâng principiul prezumției de nevinovăție, persoanele cercetate beneficiind de toate drepturile și garanțiile prevăzute de lege până la o hotărâre judecătorească definitivă.

Redăm în cadrul textului de mai jos comunicatul Biroului de informare şi relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca :

Structura de comunicare din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca este abilitată să aducă la cunoștința publicului următoarele:

Într-un prim dosar penal, la data de 07.07.2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a propus luarea măsurii arestării preventive față de un inculpat cercetat sub aspectul comiterii infracțiunilor de ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 C. pen. rap. la art. 193 alin. 1 şi alin. 21 lit. c) C. pen., şi ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 C. pen. rap. la art. 206 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen.

Prin încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca din data de 07.07.2026 s-a respins propunerea și s-a dispus luarea măsurii arestului la domiciliu pentru o durată de 30 de zile faţă de inculpat. 

În esenţă, în sarcina inculpatului s-a reţinut că:– în data de 27.06.2026, în jurul orei 23:30, în timp ce se afla în faţa imobilului cu nr. 3 de pe str. Ion C. Brătianu din mun. Cluj-Napoca, jud. Cluj, a agresat-o fizic pe persoana vătămată -aflată în exercitarea atribuţiilor de serviciu la sediul Băncii Naționale a României -Sucursala Regională Cluj (situat la adresa sus-menţionată) în calitate de subofiţer de pază, având gradul de plutonier în cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Cluj- prin aceea că i-a aplicat un număr de patru lovituri la nivelul feţei şi a corpului -şi anume: o lovitură cu palma la nivelul feţei, cu ocazia căreia i-a smuls ochelarii de vedere; două lovituri cu mâna dreapta la nivelul feţei, având ochelarii de vedere ai persoanei vătămate în mâna cu care o lovea; respectiv, a patra lovitură cu mâna în direcţia feţei persoanei vătămate, lovitură care, ferindu-se, i-a atins însă zona braţului-, cauzându-i persoanei vătămate suferinţe fizice;– în data de 27.06.2026, în jurul orei 23:30, în timp ce se afla în faţa imobilului cu nr. 3 de pe str. Ion C. Brătianu din mun. Cluj-Napoca, jud. Cluj, i-a adresat persoanei vătămate -aflată în exercitarea atribuţiilor de serviciu la sediul Băncii Naționale a României -Sucursala Regională Cluj (situat la adresa sus-menţionată) în calitate de subofiţer de pază, având gradul de plutonier în cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Cluj- numeroase injurii şi ameninţări, atât cu moartea, cât şi cu săvârşirea unor fapte păgubitoare constând în pierderea locului de muncă, condamnarea sa penală şi, implicit, suferirea unor consecinţe pecuniare defavorabile, cauzându-i persoanei vătămate o stare de temere.

La formularea propunerii, procurorul de caz a considerat că măsura solicitată nu constituie o măsură disproporționată prin raportare la gravitatea infracţiunilor comise -având în vedere valorile sociale ocrotite de legea penală care au fost lezate prin comiterea acestora-, sens în care s-a arătat că inculpatul a dat dovadă de o atitudine dispreţuitoare la adresa unor valori sociale esenţiale într-un stat de drept, precum respectul datorat autorităţii de stat şi funcţionarilor care exercită o activitate în cadrul acestora, integritatea corporală şi sănătatea persoanei, respectiv libertatea psihică a acesteia.

S-a apreciat că inculpatul a adoptat o conduită reprobabilă în raport cu organele statului în condiţiile în care a apelat la orice mijloace pentru a îşi asigura sustragerea de la tragerea la răspundere contravenţională şi de la luarea faţă de acesta a măsurilor legale ce se impuneau raportat la conduita sa subsecventă -de la proferarea de ameninţări, inclusiv cu moartea, la proferarea de ameninţări cu pierderea locului de muncă, dublate de insistenta declinare a funcţiei şi a statutului său social, şi inclusiv la exercitarea unor acte de agresiune fizică asupra persoanei vătămate aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

În acest sens, în ceea ce priveşte proferarea ameninţărilor, se reţine că ele au fost adresate persoanei vătămate în contextul în care inculpatul şi-a declinat, în mod repetat şi insistent, statutul social şi funcţia -conferenţiar universitar, chirurg, şeful secţiei de chirurgie-, urmărind intimidarea persoanei vătămate şi, în acelaşi timp, determinarea acesteia ca, în temeiul fricii de consecinţele pe care le-ar putea suferi, să se oprească din a îi aplica măsurile legale care se impuneau, raportat la conduita sa necooperantă.

În acelaşi sens, evidenţiem şi faptul că, pe parcursul evenimentului, inculpatul i-a solicitat în mod insistent persoanei de sex feminin care îl însoţea să apeleze organele de poliţie, precum şi alte persoane din anturajul lor, urmărind deopotrivă sustragerea de la răspundere şi intimidarea organelor de aplicare a legii; iar, tot în acelaşi scop, a proferat la adresa persoanei vătămate ameninţări cu pierderea locului de muncă -ameninţări care i-au cauzat acesteia o stare de temere în contextul în care inculpatul s-a asigurat că îi lasă de înţeles faptul că ar fi o persoană potentă financiar şi cu influenţă.

În cadrul dosarului, activitățile au fost realizate cu sprijinul organelor de cercetare penală din cadrul Poliţiei Mun. Cluj-Napoca – Secţia 1 Poliţie.

Facem precizarea că aceste activități nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.