SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Curtea de Apel București a admis, marți, 7 iulie 2026, plângerea formulată de avocatul Mihai Rapcea împotriva măsurii controlului judiciar dispuse de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, într-un dosar penal în care acesta este cercetat pentru fapte legate de distribuirea sau promovarea unor materiale și idei considerate de anchetatori fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Instanța a revocat măsura preventivă, ceea ce înseamnă ridicarea restricțiilor impuse inculpatului pe durata cercetărilor.
Ancheta penală principală continuă, iar cazul ridică o miză publică importantă: unde se trasează, în dreptul penal și în practica judiciară, limita dintre libertatea de exprimare, dezbaterea istorică sau politică și propaganda extremistă interzisă de lege.
Potrivit minutei citate public după pronunțare, Curtea de Apel București a respins ca inadmisibile excepțiile invocate de Rapcea și cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, dar a admis plângerea împotriva ordonanței de luare a controlului judiciar din 26 iunie 2026, emisă în dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Decizia instanței intervine la mai puțin de două săptămâni după perchezițiile efectuate în București, pe 25 iunie 2026, într-un dosar instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și de polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București. Comunicatul Poliției, citat de presă, arăta că au fost puse în executare trei mandate de percheziție domiciliară într-un dosar penal privind „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului de materiale fasciste, legionare și rasiste” și fapte prevăzute de legislația privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
Potrivit aceluiași comunicat, „din datele și probele administrate în cauză, a rezultat presupunerea rezonabilă” că un bărbat de 51 de ani ar fi distribuit pe rețelele sociale mesaje cu asemenea caracter.
Cum a început dosarul: percheziții, reținere și acuzații privind postări online
Dosarul a devenit public după perchezițiile din 25 iunie 2026. Procurorii au vizat trei infracțiuni: distribuirea sau punerea la dispoziția publicului de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe prin intermediul unui sistem informatic; promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid, contra umanității sau de război ori a persoanelor din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe; și promovarea în public a unor idei, concepții ori doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Acuzațiile procurorilor, așa cum sunt ele redate în materialele publice și în articolul transmis, privesc mai multe episoade. Unul dintre acestea se referă la o înregistrare video realizată în ianuarie 2026 în curtea Ateneului Român, în contextul unui eveniment legat de Mihai Eminescu.
Potrivit relatării, anchetatorii ar considera că un participant ar fi executat salutul legionar în fața unui dispozitiv artizanal, iar distribuirea imaginilor în mediul online ar fi avut caracter de promovare a unor simboluri sau mesaje neolegionare și fasciste.
Apărarea susține, dimpotrivă, că Rapcea nu ar fi fost implicat în proiectarea, montarea sau promovarea intenționată a dispozitivului și că prezența sa ar fi fost incidentală.
Un alt episod menționat în dosar privește o postare din 2 aprilie 2026, în care Rapcea ar fi făcut referiri la Mircea Vulcănescu și Radu Gyr, prezentați, potrivit procurorilor, într-o manieră elogioasă. În materialul transmis se arată că anchetatorii au interpretat această postare ca promovare publică a cultului unor persoane asociate de lege sau de rapoarte de specialitate cu crime de război ori cu extrema dreaptă interbelică. Apărarea afirmă însă că asemenea referiri țin de memoria culturală, de dezbaterea istorică sau de libertatea de exprimare, nu de propagandă penală.
Un al treilea element invocat privește distribuirea, la 20 mai 2024, a unui paragraf sau aforism din „Cărticica șefului de cuib”, lucrare a lui Corneliu Zelea Codreanu. Potrivit comunicatului citat de News.ro și preluat ulterior de alte publicații, procurorii susțin că prin această postare suspectul ar fi promovat „idei, concepții și doctrine legionare și fasciste”.
Ce au ridicat anchetatorii și de ce această componentă a devenit controversată
Potrivit comunicatului Parchetului „cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare și a accesului la un sistem informatic, au fost ridicate probe constând în publicații, obiecte cu semnificație simbolică și în scrisuri care reflectă afinități față de ideologia legionară”.
Parchetul a precizat, în același context, că activitățile procedurale din timpul urmăririi penale au ca scop administrarea probatoriului „cu respectarea drepturilor și garanțiilor procesuale, precum și a principiului prezumției de nevinovăție”.
Materialul transmis de utilizator menționează volume semnate de Radu Gyr, lucrări ale lui Corneliu Zelea Codreanu, texte ale lui Ioan Ianolide, precum și icoane sau obiecte religioase asociate unor figuri controversate din istoria recentă. Aceste informații provin din relatarea favorabilă apărării și trebuie tratate ca atare, în absența accesului integral la ordonanța de reținere, la procesul-verbal de percheziție și la inventarul probelor.
Poziția Parchetului: suspiciuni de promovare publică a unor materiale și idei interzise
Din informațiile disponibile public, Parchetul susține că faptele cercetate nu se limitează la deținerea unor lucrări, ci la distribuirea publică, prin sisteme informatice, a unor materiale și mesaje cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Comunicatul citat vorbește despre „presupunerea rezonabilă” că persoana vizată ar fi distribuit „pe rețelele sociale, de pe contul pe care îl administra, mesaje, având caracter fascist, legionar și rasist”.
Potrivit relatărilor din presă, acuzația nu privește un singur gest sau o singură postare, ci un ansamblu de materiale și conduite interpretate de procurori ca având semnificație ideologică. News.ro a relatat că dosarul include acuzații privind promovarea în public a cultului unor persoane vinovate de crime de război și publicarea unor conținuturi considerate de anchetatori ca fiind îndreptate împotriva comunității evreiești.
Poziția apărării: libertate de exprimare, lipsă de predictibilitate și contestarea probelor
Apărarea lui Mihai Rapcea a susținut, potrivit materialului transmis, că măsura controlului judiciar a fost nelegală și netemeinică, iar interdicția de a posta online ar fi depășit limitele admisibile ale unei măsuri preventive. Avocații au invocat inclusiv aspecte de nulitate ale activității de urmărire penală și au cerut sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru o hotărâre prealabilă privind interpretarea unor termeni din legea aplicabilă.
Cererea de sesizare a ÎCCJ a fost respinsă ca inadmisibilă, potrivit minutei citate public. Totuși, tema ridicată de apărare rămâne una de interes public: cât de clară și previzibilă este legislația atunci când sancționează „materiale”, „simboluri”, „cultul persoanelor” sau „idei” asociate fascismului, legionarismului, rasismului ori xenofobiei? Într-un stat de drept, normele penale trebuie să fie suficient de previzibile pentru ca persoanele să poată înțelege ce conduite sunt interzise și ce conduite rămân protejate de libertatea de exprimare, dezbatere publică, cercetare, artă sau educație.
Cadrul legal: ce interzice OUG 31/2002, modificată prin Legea 241/2025
Cazul Rapcea se înscrie într-un context legislativ sensibil. OUG 31/2002, modificată inclusiv prin Legea 241/2025, reglementează interzicerea organizațiilor, simbolurilor, materialelor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, crime contra umanității sau crime de război. Textul actualizat al ordonanței arată că scopul declarat al legii este „prevenirea și combaterea incitării la ură națională, rasială sau religioasă, la discriminare și la săvârșirea de infracțiuni de genocid, contra umanității și de război”.
Legea 241/2025 a introdus și o definiție a „materialelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”, acestea fiind descrise ca „imagini, mesaje text, conținut audio-video, cărți, articole, alte documente și materiale de propagandă, precum și alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe”. Această formulare este relevantă pentru dosar, deoarece acuzațiile privesc în special postări online, conținut video, texte și lucrări invocate ca probatoriu.
Articolul 4 din OUG 31/2002 sancționează distribuirea sau punerea la dispoziția publicului de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, iar dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate. În același timp, legea prevede expres că nu constituie infracțiune fapta săvârșită „în interesul artei sau științei, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public”. Această excepție este esențială pentru analiza cazului, deoarece apărarea susține că unele postări sau manifestări intră tocmai în zona exprimării, dezbaterii și culturii, nu în cea a propagandei.
Articolul 5 pedepsește promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de genocid, crime contra umanității sau crime de război, precum și promovarea ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe. Așadar, disputa juridică nu se limitează la existența unor materiale, ci la încadrarea mesajului, scopului și contextului în care acestea au fost folosite.
|
Şedinţe
|
Partajează acest conținut:
