SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Un proiect legislativ depus recent la Senat, ca primă cameră sesizată, propune o reformă amplă a cadrului juridic care reglementează relațiile dintre instituțiile de credit și utilizatorii de produse bancare. Inițiatorii susțin că actul normativ are ca obiectiv principal prevenirea practicilor abuzive sau discriminatorii și consolidarea protecției atât a consumatorilor, cât și a profesioniștilor care accesează servicii financiare.
Dacă va fi adoptată, legea va introduce unele dintre cele mai restrictive condiții de până acum pentru suspendarea sau încetarea unilaterală a relațiilor bancare, va extinde mecanismele obligatorii de soluționare alternativă a litigiilor și va conferi Băncii Naționale a României (BNR) competențe sancționatorii semnificativ amplificate.
Aplicare extinsă: toți utilizatorii de produse bancare vor fi protejați
Potrivit proiectului, legea se va aplica tuturor produselor bancare furnizate de instituțiile de credit autorizate, de la conturi și carduri, până la credite, facilități de overdraft, servicii de plată, online banking și servicii auxiliare.
Sfera utilizatorilor protejați este una mult mai largă decât în legislația actuală:
persoane fizice (consumatori) – în completarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive și OG 38/2015 privind SAL;
utilizatori profesioniști – persoane juridice, PFA, profesii liberale, entități fără personalitate juridică.
Prin această abordare, proiectul depășește paradigma tradițională a protecției consumatorului și impune băncilor obligații de tratament echitabil și față de clienții corporate.
Nediscriminarea – un principiu central, cu impact direct asupra regulilor interne ale băncilor
Proiectul introduce expres principiul nediscriminării și accesului echitabil, interzicând instituțiilor de credit să refuze sau să limiteze accesul la produse bancare pe criterii precum:
naționalitate, etnie, rasă, sex, religie;
orientare politică sau opinii exprimate public;
statut economic ori categoria profesională;
obiectul de activitate al utilizatorului.
Lista criteriilor este deschisă, ceea ce conferă BNR și instanțelor un spațiu larg de interpretare.
Regulile interne ale instituțiilor de credit privind acceptarea clientelei vor trebui să fie:
obiective,
proporționale,
documentate,
iar nerespectarea acestora ar putea atrage sancțiuni severe din partea autorității de supraveghere.
Interzicerea condițiilor abuzive și restricții dure asupra suspendării sau încetării unilaterale
Conform articolului 5 al proiectului, instituțiile de credit nu mai pot suspenda, restricționa sau înceta unilateral un produs bancar decât în situații strict definite și temeinic motivate.
Când poate banca să înceteze relația?
Textul legislativ prevede un set limitativ de situații, care trebuie:
documentate,
grave,
dovedite.
Printre acestea se numără:
încălcări grave sau repetate ale contractului de către utilizator;
utilizare fraudulentă sau ilegală a produsului;
nerespectarea obligațiilor de identificare (KYC) sau raportare;
afectarea semnificativă a garanțiilor fără remediere;
aplicarea unor măsuri speciale ale BNR ori necesitatea protejării stabilității sistemelor de plăți;
existența unei hotărâri judecătorești definitive.
Aceste prevederi limitează drastic posibilitatea instituțiilor de credit de a închide conturi sau de a suspenda servicii pentru motive comerciale sau reputaționale nesubstanțiate.
Notificare obligatorie cu 60 de zile înainte: transparență totală asupra motivelor
Unul dintre elementele definitorii ale proiectului este obligația instituțiilor de credit de a transmite o notificare detaliată cu minimum 60 de zile înainte de suspendare, restricționare sau încetare.
Notificarea trebuie să includă:
motivele factice și legale, prezentate în mod detaliat;
temeiul legal și contractual;
dreptul utilizatorului la contestație și la proceduri SAL sau arbitraj.
Prin această măsură, utilizatorii ar beneficia de un timp suficient pentru a remedia situația, pentru a formula contestații sau pentru a migra către altă instituție.
Excepții: când notificarea poate fi imediată
Termenul de 60 de zile nu se aplică în cazuri precum:
fraudă dovedită,
spălare de bani,
furnizarea de informații false,
refuzul actualizării datelor esențiale,
risc reputațional major,
risc sistemic.
De asemenea, notificarea nu este necesară dacă încetarea este impusă de lege, de o instanță sau de regulile de prevenire a spălării banilor.
Dreptul la contestație și menținerea accesului până la soluționare
O prevedere cu impact major: până la soluționarea definitivă a contestației – fie prin procedură SAL, fie prin instanță – banca este obligată să mențină accesul la produsul bancar, cu excepția cazurilor grave definite în lege.
Instituția de credit trebuie să răspundă la contestație în 15 zile lucrătoare, argumentat și documentat.
Acest mecanism întărește poziția clienților în fața unor decizii care, în practică, puteau genera blocaje majore (ex. închiderea contului unic al unei firme).
SAL devine obligatoriu pentru bănci – o schimbare de paradigmă
Proiectul transformă radical natura soluționării alternative a litigiilor:
participarea instituțiilor de credit devine obligatorie, nu voluntară ca în prezent;
băncilor li se impune să răspundă motivat în termen de 15 zile;
refuzul nejustificat constituie contravenție.
Pentru consumatori, rămâne valabil cadrul OG 38/2015 și rolul CSALB.
Pentru profesioniști, procedura devine:
conciliere prin entități SAL,
arbitraj, în lipsa unui acord,
posibilitatea de a merge direct în instanță.
Soluțiile SAL vor avea caracter obligatoriu sau executoriu, în funcție de natura procedurii.
Clauzele abuzive sunt nule absolut
Proiectul consacră nulitatea absolută pentru:
clauze care permit încetarea unilaterală fără motiv legal și fără notificare,
clauze care limitează accesul la SAL,
clauze care restrâng nejustificat drepturile utilizatorului prevăzute de lege.
Această prevedere pune presiune pe instituțiile de credit să își alinieze contractele standard la noile norme.
Sancțiuni severe pentru bănci: amenzi de până la 2 milioane de lei și chiar retragerea autorizației
BNR va putea aplica sancțiuni dure în caz de nerespectare a obligațiilor:
Sancțiuni financiare și operaționale
amenzi între 100.000 și 2.000.000 lei pentru încălcări ale principiilor de nediscriminare sau ale interzicerii practicilor abuzive;
restricționarea temporară a unor produse sau servicii;
suspendarea dreptului de a încheia noi contracte;
în cazuri extreme, suspendarea sau retragerea autorizației de funcționare.
Dreptul utilizatorilor la despăgubiri
Utilizatorii prejudiciați vor putea solicita în instanță:
despăgubiri materiale,
despăgubiri morale.
Partajează acest conținut:
